Autoritățile spun că aici e mai ușor să prinzi un traficant de droguri decât un braconier. Se întîmplă pe cel mai mare lac din Balcani, aflat acum în pragul unui dezastru ecologic.
Unii aleg calea cea mai ușoară pe Lacul Skadar, vârând electrozi în apă ca să electrocuteze crapii și țiparii la 110 volți, câți produce un tranformator legat la un acumulator auto. Când peștii paralizați apar la suprafața apei, îi adună și îi aruncă în barcă.
Alții întind năvoade pe care le fixează cu pari de fundul nămolos. Stau mărturie rândurile de pari care mărginesc malurile frontierei sudice a Muntenegrului cu Albania.
Însă pentru unul dintre braconierii muntenegreni care operează pe cel mai mare lac din Balcani, vechile metode sunt cele mai bune. Pe vremuri se lucra la lumina făcliei, astăzi se folosește lanterna.
Într-o ambarcațiune cu fundul plat, la adăpostul întunericului, el luminează cu lanterna apa puțin adâncă în care crapii se odihnesc printre alge. Când vede un pește, aruncă după el cu tridentul. Rareori ratează, așa că poate să prindă mai mult de 100 de bucăți într-o noapte.
„Dacă nu aș putea să omor un pește-doi acolo, ar trebui să omor pe cineva”, a spus, zâmbind, masivul braconier, într-un interviu acordat Balkan Investigative Reporting Nework, BIRN.
Bărbatul de 45 de ani, care a refuzat să fie numit în acest articol, are trei copii și a explicat că familia sa pescuiește cu tridentul de mai multe generații în regiunea Zeta, de la sud de Podgorica, unde se află Lacul Skadar.
Pescuitul cu harponul sau tridentul este strict interzis pe acest lac. La fel și pescuitul cu electricitate, aruncătoare de săgeți subacvatice sau dinamită. Iar pescuitul prin orice mijloace, inclusiv undițe și năvoade, este ilegal în timpul sezonului de reproducere, între mijlocul lunii martie și jumătatea lunii mai.
Nu că interdicția i-ar deranja vreun pic pe braconieri.
Oamenii care locuiesc în zona parcului național din partea muntenegreană a lacului spun în glumă că noaptea locul devine un veritabil Las Vegas datorită luminilor de la lanterne.
Chiar dacă braconierii riscă amenzi de până la 20.000 de euro și trei ani de închisoare, puțini ajung vreodată în fața justiției.
Braconierul din Zeta a spus că pădurarii l-au prins de câteva ori și i-au dat drumul.
„În cea mai mare parte sunt oameni din zona asta”, a spus el. „Câteodată, unii dintre ei mi se alătură”.
Activiștii de mediu atrag atenția asupra unui dezastru ecologic ce amenință unul dintre puținele ecosisteme naturale de apă dulce rămase în Europa, unde braconierii pescuiesc în fiecare an, cu electricitate, cu harponul, cu undița sau cu năvodul, pești în valoare netă de milioane de euro, aproape fără nicio teamă.
O mare parte din marfă e vândută în apropiere, în piețele din Podgorica și din orașul albanez Shkoder, situat la malul lacului, unde crapul de Skadar este considerat o delicatețe.
„Cei mai mulți au impresia că Lacul Skadar este un uriaș bancomat din care, fără să introducă un cod PIN, pot să fure cât pește vor ei”, a spus Danilo Mrdak, ihtiolog și profesor de biologie la Universitatea din Muntenegru cu sediul în Podgorica.
Dacă pescarii din zonă consideră că au dreptul din născare să exploateze lacul, ecologiștii spun că cea mai mare amenințare pentru pești este este modul tot mai organizat în care se face braconaj și corupția care permite ca acest fenomen să înflorească.
Activiștii de mediu spun că într-o regiune cunoscută ca o importantă rută de contrabandă în timpul destrămării violente a Iugoslaviei din anii 1990, infractorii care stăpânesc bine tehnologia au ajuns la concluzia că pescuitul ilegal este mai profitabil decât traficul cu arme sau narcotice. De asemenea, aduce mai puține riscuri.
„Este mai dificil să prinzi un braconier pe Lacul Skadar decât să arestezi un traficant de droguri”, spune Drazen Ivanovic, gardianul șef însărcinat cu aplicarea legii în partea muntenegreană a lacului, care are statutul de parc național protejat.
„Prin tehnologie, toată lumea este conectată, iar informația se răspândește pe cuprinsul lacului cu viteza luminii. Acest lucru a luat forma crimei organizate. Din păcate, noi nu putem să avem impact cu adevărat pentru că avem resurse limitate, ne lipsesc echipamentul și oamenii”.
‘Ne trebuiesc arme’
Conservarea naturii se numără printre principiile înscrise în constituția Muntenegrului și — cel puțin pe hârtie — țara are legi robuste pentru protejarea mediului, reglementarea pescuitului și administrarea parcurilor sale naționale.
Două tratate internaționale protejează și ele Lacul Skadar: Convenția de la Ramsar pentru protejarea zonelor de apă și Convenția de la Berna pentru conservarea naturii, sub egida Consiliului Europei.
Porțiunea de lac care ține de Muntenegru — două treimi din suprafața apei — este administrată de Regia Publică Parcurile Naționale din Muntenegru, NPCG, înființată în 1993 conform prevederilor Legii Parcurilor Naționale și Legii Protejării Naturii.
Însă sarcina combaterii braconajului cade în seama a doar 13 gardieni, angajați la Departamentul Serviciului de Protecție a Parcului Național, condus de Ivanovic.
La orice moment al zilei, doar patru gardieni însărcinați cu protejarea faunei patrulează pe acest lac de 600 de kilometri pătrați.
„Există vreo 10 grupuri pe Viber [o aplicație mobilă de mesagerie și telefonie] pentru monitorizarea și raportarea fiecărui pas pe care-l facem”, a spus Ivanovic, plângându-se de bărcile și echipamentele învechite pe care echipa sa le folosește. „Ne trebuiesc binocluri. Și mai presus de toate, ne trebuiesc arme”.
Deși gardienii nu au voie să poarte arme, acestea se găsesc din plin într-o regiune sinonimă cu traficul cu armament în timpul ultimelor zile ale Iugoslaviei, în anii 1990.
În condițiile în care războiul și sancțiunile au contribuit la instalarea hiperinflației în ceea ce era pe atunci statul Serbia și Muntenegru, format din ultimele două republici rămase laolaltă după destrămarea Iugoslaviei în 1992, contrabandiștii cu arme din zona Lacului Skadar au descoperit că și alte mărfuri erau profitabil de traficat din Albania până pe malul celălalt: țigări, combustibil, haine și droguri.
Acest lucru a continuat până la căderea dictatorului sârb Slobodan Milosevic în 2000, după care contrabandiștii au început să se transforme în braconieri, spun localnicii și ecologiștii.
Până la momentul în care Muntenegru și-a declarat independența în 2006, pescuitul ilegal devenise o adevărată industrie penală.
Ivanovic estimează că braconierii pescuiesc pește din partea muntenegreană a lacului în valoare de șapte până la nouă milioane de euro în fiecare an.
„Nu sunt mulțumit de numărul dosarelor penale întocmite sau de cantitatea de echipament de braconaj confiscată”, a spus el. „Dar ținând cont de cât de puțini oameni am la dispoziție, nu pot să mă plâng”.
În primele șase luni din 2017, autoritățile au pus sub acuzare pentru fapte penale 17 persoane, după ce gardienii au confiscat o serie de echipamente, între care un transformator, o pușcă, două bărci și trei electrozi, a informat NPCG.
Regia publică a inițiat, de asemenea, proceduri contravenționale împotriva a 20 de persoane, după confiscarea a 42 de năvoade, trei harpoane și un număr de lămpi și canistre cu gaz.
Asemenea acțiuni nu sunt de natură să-i liniștească pe ecologiștii îngrijorați de scăderea rezervelor de pește.
Un raport publicat în octombrie de agenția pentru dezvoltare internațională a Germaniei a evidențiat o serie de amenințări la adresa speciilor de pești protejate de legile naționale și europene privind conservarea.
„Specii importante economic precum crapul sau oblețul sunt exploatate iresponsabil și uneori ilegal, fără să se cunoască, în general, care este situația rezervelor și a limitelor maxime de producție pentru asigurarea sustenabilității”, a conchis raportul.
Mrdak, ihtiologul de la Facultatea de Științe Naturale și Matematică a Universității din Muntenegru, estimează că braconajul reprezintă 60 la sută din întreaga activitate de pescuit de pe Lacul Skadar.
În opinia sa, pescuitul prin electrocutare este cel mai periculos pentru cele 30 de specii indigene și peste o duzină de specii aclimatizate aici.
În 2013, Mrdak a condus un studiu care a descoperit că populația de obleț din lac se diminuase cu 90 la sută din cauza pescuitului excesiv.
Cercetătorul a făcut lobby pentru interzicerea pe un an a pescuitului acestui mic pește argintiu pentru ca stocurile să se poată reface. Anul trecut, NPCG a suspendat pescuirea oblețului, însă ihtiologii vor ști abia iarna viitoare dacă interdicția a funcționat.
Acum, Mrdak cere interzicerea pe un an a pescuirii crapului.
„În ultimii câțiva ani am observat că specimenele mai mari de crap devin extrem de rare, chiar și în cazul pescarilor de meserie, ceea ce indică faptul că specia este sub o mare presiune și de aceea sunt șanse mici ca un pește să supraviețuiască îndeajuns de mult încât să aibă timp să ajungă la o dimensiune mare înainte să fie prins”, a spus el. „O dovadă indirectă a acestui lucru este prețul extrem de mare pentru crapii de mari dimensiuni”.
„Nu sunt mulțumit de numărul dosarelor penale întocmite sau de cantitatea de echipament de braconaj confiscată”, a spus el. „Dar ținând cont de cât de puțini oameni am la dispoziție, nu pot să mă plâng”.
În primele șase luni din 2017, autoritățile au pus sub acuzare pentru fapte penale 17 persoane, după ce gardienii au confiscat o serie de echipamente, între care un transformator, o pușcă, două bărci și trei electrozi, a informat NPCG.
Regia publică a inițiat, de asemenea, proceduri contravenționale împotriva a 20 de persoane, după confiscarea a 42 de năvoade, trei harpoane și un număr de lămpi și canistre cu gaz.
Asemenea acțiuni nu sunt de natură să-i liniștească pe ecologiștii îngrijorați de scăderea rezervelor de pește.
Un raport publicat în octombrie de agenția pentru dezvoltare internațională a Germaniei a evidențiat o serie de amenințări la adresa speciilor de pești protejate de legile naționale și europene privind conservarea.
„Specii importante economic precum crapul sau oblețul sunt exploatate iresponsabil și uneori ilegal, fără să se cunoască, în general, care este situația rezervelor și a limitelor maxime de producție pentru asigurarea sustenabilității”, a conchis raportul.
Mrdak, ihtiologul de la Facultatea de Științe Naturale și Matematică a Universității din Muntenegru, estimează că braconajul reprezintă 60 la sută din întreaga activitate de pescuit de pe Lacul Skadar.
În opinia sa, pescuitul prin electrocutare este cel mai periculos pentru cele 30 de specii indigene și peste o duzină de specii aclimatizate aici.
În 2013, Mrdak a condus un studiu care a descoperit că populația de obleț din lac se diminuase cu 90 la sută din cauza pescuitului excesiv.
Cercetătorul a făcut lobby pentru interzicerea pe un an a pescuitului acestui mic pește argintiu pentru ca stocurile să se poată reface. Anul trecut, NPCG a suspendat pescuirea oblețului, însă ihtiologii vor ști abia iarna viitoare dacă interdicția a funcționat.
Acum, Mrdak cere interzicerea pe un an a pescuirii crapului.
„În ultimii câțiva ani am observat că specimenele mai mari de crap devin extrem de rare, chiar și în cazul pescarilor de meserie, ceea ce indică faptul că specia este sub o mare presiune și de aceea sunt șanse mici ca un pește să supraviețuiască îndeajuns de mult încât să aibă timp să ajungă la o dimensiune mare înainte să fie prins”, a spus el.
Comerț înfloritor
Potrivit localnicilor, crapul din Lacul Skadar este atât de gustos datorită purității apei, care vine din râul Moraca, ce izvorăște în munții din nordul Muntenegrului.
BIRN a observat cum în fața celei mai mari piețe acoperite din Podgorica vin persoane care vând ilegal crap, direct din camioane, în plin sezon de reproducere.
Încă vii, în pungi de plastic, unii dintre ei având răni de harpon, peștii costă în jur de cinci euro pe kilogram, cel puțin dublu față de prețul cerut în alte perioade ale anului când pescuitul este ilegal. Crapii mari se vând cu până la 100 de euro.
Braconierii din comunitățile strâns legate din regiunea Zeta au descris un comerț înfloritor care se bazează pe intermediari de încredere ce fac drumul de 20 de minute cu mașina dintre lac și Podgorica în timp ce peștii încă se zbat.
O persoană a spus că un braconier iscusit poate câștiga 1.000 de euro pe lună folosind metoda pescuitului prin electrocutare. Salariul mediu lunar în Muntenegru este de aproximativ 500 de euro.
„Folosesc același vânzător de încredere de 10 ani”, a spus persoana. „Probabil că vinde la restaurante și la vânzătorii din piață. El oferă cel mai bun preț”.
Inspectoratul pentru Pescuit și Agricultură, care face parte din ministerul agriculturii, a informat BIRN în iulie că monitorizează piețele și restaurantele pentru a depista vânzările ilegale de pește. Dar, potrivit inspectoratului, nu s-au primit rapoarte privind activități penale.
Pe Lacul Skadar există dovezi din plin că se încalcă legea. Într-o noapte rece de mai, în timpul unei perioade în care pescuitul era interzis, doi gardieni aflați în patrulă în apropiere de gura râului Moraca trăgeau năvoade ilegale afară din apă.
Unele năvoade erau mai lungi de 100 de metri și pline de crapi. O plasă s-a încurcat în motorul șalupei; le-a luat o oră să o taie cu o lamă.
Cei doi au spus că nu trag mari speranțe să prindă braconieri asupra faptului, pentru că de obicei infractorii fug prin zonele puțin adânci pline de vegetație acvatică, mai puțin accesibile bărcilor de mai mari dimensiuni ale gardienilor, cum aud zgomotul motoarelor acestora.
Uneori, gardienii nu pot decât să se uite neajutorați cum braconierii, aflați la numai câțiva metri distanță, îi sfidează din bărcile lor din fibră de sticlă, cu fundul plat.
Chiar și dacă îi prind, adesea nu prea pot face mare lucru.
„Poartă căști de miner cu lanternă și glugă, ca să nu-i putem recunoaște, și nu au niciodată la ei documente personale, ca să nu putem să le verificăm identitatea”, a spus Radonja Maras, un gardian guraliv care face parte din echipă de câteva luni.
Într-o excursie făcută în timpul zilei într-o barcă închiriată, reporterul BIRN a observat braconieri care sfidează fără teamă interdicția de a pescui în jurul insulei Grmozur, locul unei foste închisori din partea de nord-vest a lacului, lângă orașul Virpazar.
În apropierea ruinelor închisorii din secolul al 19-lea botezate Alcatrazul muntenegrean, ei întindeau năvoade și aruncau firele undițelor.
Pe râul Gostilj, din apropiere, braconerii aruncau electrozi în apele pline de alge și adunau pește după pește.
Când o ambarcațiune a gardienilor a apărut în depărtare, toate aceste activități au încetat.
Acuzații de corupție
Apariția gardienilor nu-i alungă întotdeauna pe braconieri. Potrivit activiștilor și pescarilor locali intervievați de BIRN, gardienii de pe Lacul Skadar sunt uneori o parte a problemei.
„Gardienii sunt parțial responsbili pentru rata ridicată a braconajului”, a spus Zeljko Radenovic, pescar cu undița și activist la Echipa de Protecție a Crapului, o organizație nonguvernamentală dedicată protejării rezervelor de pește din Lacul Skadar.
„Se bazează de obicei pe nepotism și luare de mită și adesea chiar ei sunt braconierii”.
Radenovici și alți pescari cu undița din Echipa de Protecție a Crapului fac de gardă pe lac și informează autoritățile de fiecare dată când observă cazuri de pescuit prin electrocutare.
Un braconier cu state vechi a spus pentru BIRN că a auzit că există pescari ilegali care dau gardienilor șpagă sau un procent din vânzări — deși a susținut că el nu a făcut niciodată așa ceva, pentru că îi cunoaște personal pe cei mai mulți dintre paznici.
„Odată au confiscat un harpon și niște năvoade de la tatăl meu, dar au returnat curând totul”, a spus el. „Este pericol numai când apare un nou paznic. Însă își pierd voința de a-și face treaba foarte repede, după ce primesc primul salariu”.
Gardienii spun că au salarii între 200 și 300 de euro pe lună.
În 2013, Departamentul Serviciului de Protecție a Parcului Național a făcut valuri în presă după ce s-a descoperit că un gardian făcuse un raport intern în care se plângea că trei colegi îl împiedicaseră să confiște un generator folosit pentru pescuitul prin electrocutare.
Potrivit memoriului consultat de BIRN, motivul pe care l-au dat gardienii a fost că proprietarii generatorului lucrau pentru un puternic om de afaceri local.
Niciunul dintre cei trei gardieni nu a fost concediat sau suspendat, deși unuia dintre ei i-a fost scăzut salariul cu 20 la sută vreme de două luni drept pedeapsă, potrivit NPCG.
Ivanovic, care a preluat conducerea departamentului în 2016, este unul dintre puținii gardieni care nu provin din zonă. El vine din regiunea Kuci, de lângă granița cu Albania, la nord-est de Podgorica, și acum locuiește în capitală.
Întrebat despre acuzațiile de corupție la adresa gardienilor, el nici nu le-a confirmat, nici nu le-a negat, dar a spus că are nevoie de angajați mai tineri, din afara regiunii, care ar avea o mai bună înțelegere a problemelor ecologice.
„Nivelul meu de încredere este de așa natură încât trebuie să folosesc aceiași doi sau trei oameni ca să acopăr întreaga regiune protejată, așa că ei trebuie să muncească peste program”, a spus el.
Ivanovici a acuzat oficialitățile NPCG de neînțelegerea obstacolelor cu care se confruntă departamentul său și a spus că ar fi nevoie de cel puțin 30 de gardieni bine instruiți care să protejeze lacul 24 de ore din 24.
NPCG a comunicat că, deși nu a primit rapoarte privind existența corupției în rândul gardienilor, recunoaște nevoia sporirii numărului acestora și în curând va angaja încă două persoane.
De asemenea, există planuri pentru modernizarea dotărilor gardienilor, inclusiv cu bărci, aparate GPS, binocluri și camere, a declarat într-un email biroul de comunicare al NPCG.
La începutul lui noiembrie, poliția a arestat un braconier după primirea unui pont. Autoritățile au informat că l-au capturat pe Milorad Maras, în vârstă de 34 de ani, care avea în barca sa un transformator, acumulatori, un electrod și o cantitate de pește. A fost acuzat de pescuit ilegal, lucru pe care el îl neagă.
Ulterior s-a aflat că bărbatul este fiul unui gardian cu state vechi, Milenko Maras, care se aflase în patrulare în aceeași parte a lacului cu puțină vreme înainte de arestare.
Maras a spus că nu constatase nicio activiate ilegală și că fiul său trebuie să fi fost victima unei „înscenări”, fără să precizeze din partea cui.
NPCG a declarat că va declanșa o anchetă.
‘Paradigma societății’
Dincolo de graniță, în Albania, Lacul Skadar este administrat de Organizația pentru Administrarea Pescuitului pe Lacul Skadar, OMP.
Compania publică este în centrul unui scandal din 2014, când BIRN a relatat acuzații potrivit cărora OMP desfășura o operațiune de protejare a braconierilor care pescuiesc cu electricitate.
Arjan Cinari, șeful OMP, a respins de la început acuzațiile.
Vorbind în fața biroului său din Shkoder, ale cărui ferestre oferă vederi panoramice asupra lacului din spatele lui, Cinari a reiterat că nici el, nici oamenii săi n-au avut nimic de a face cu pescuitul ilegal sau luarea de mită.
„Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată”, a spus el. „Ar fi ca și cum am lăsa hoțul să ne intre nestingherit în casă”.
Cinari a spus că a întâmpinat mari greutăți în schimbarea atitudinii localnicilor față de braconaj de când a acceptat postul cu un deceniu în urmă, dar că în prezent pescuitul ilegal se petrece mai ales dincolo de frontieră, în partea muntenegreană.
„Am aflat că în Muntenegru [braconierii] folosesc energie electrică pentru braconaj și transformatoare care pot să producă 800 până la 1.000 de volți”, a spus el.
Liderul OMP a adăugat că gardienii săi văd adesea luminile lanternelor și alte lucruri ce dovedesc că pescuitul cu electricitate are loc lângă Pothum, un sat muntenegrean de lângă graniță, situat în partea de nord-est a lacului.
‘Ar fi ca și cum am lăsa hoțul să ne intre nestingherit în casă’
– Arjan Cinari, șeful Organizației pentru Administrarea Pescuitului pe Lacul Skadar din Albania
Denik Ulqini, biolog la Universitatea din Shkoder, a spus că braconajul a afectat ambele părți ale frontierei în mod egal.
„Cred că trebuie să producem evaluări ale populațiilor piscicole pentru întregul lac și să cerem statului [albanez] să se implice în protejarea lacului”, a spus Ulqini.
Gardianul șef muntenegrean Ivanovic a disputat și el spusele lui Cinari conform cărora în partea albaneză ar fi mai puține probleme.
„Continuăm să observăm activități de pescuit pe timp de noapte, braconaj, lumini de lanterne, generatoare, toate în partea lor”, a spus el. „Foarte adesea, braconierii lor trec ilegal în apele noastre și pescuiesc cu precădere aici, în partea noastră”.
NPCG și OMP nu au încheiat nicio înțelegere pentru administrarea în comun a Lacului Skadar, iar cele două organizații s-au întâlnit doar de două ori de când guvernul Albaniei a transferat responsabilitatea asupra lacului către OMP în 2014.
Atât Albania, cât și Muntenegru sunt candidate la aderarea la Uniunea Europeană, dar activiștii de mediu speră că problemele ecologice vor căpăta un loc central în timpul negocierilor de accedere.
În Muntenegru, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale lucrează la o serie de amendamente la legile privind pescuitul în ape dulci în perspectiva negocierilor cu UE legate de Capitolul 27, care se referă la mediu.
„Noua legislație va îmbunătăți cadrul legal actual, va da puteri sporite gardienilor pentru protejarea peștilor, va reforma politica penală și va introduce tehnologie modernă pentru emiterea permiselor și colectarea și procesarea datelor privind pescuitul în ape dulci”, a spus Deniz Frljukcic, consultant la Directoratul pentru Pescării din minister.
Jovana Janjusevic, membru al unei alianței a organizațiilor de mediu cunoscută sub numele Coaliția 27, a descris pescuitul ilegal drept „o chestiune arzătoare în zona protecției mediului în care nu am constatat vreun progres semnificativ și sistematic”.
„Serviciile de pază trebuie să fie echipate adecvat, iar inspecțiile trebuie să devină mai puternice în materie de personal și prevenție”, a spus ea.
Pentru ihtiologul Mrdak, totul se reduce la voință politică într-o țară afectată de corupție și abuz de putere.
„Aceasta este paradigma societății noastre în întregul ei”, a spus el. „Nu te poți aștepta ca aceasta să fie o excepție într-o societate în care atâtea lucruri merg prost”.
El a spus că prea mulți au stat cu capul în nisip în privința protejării uneia dintre bijuteriile Balcanilor. Prezent într-un punct de veghe de lângă lac, el a arătat spre apă și a vorbit pe un ton sarcastic.
„Dacă privești în jur, poți să vezi cu proprii ochi cum delfinii fac salturi în înălțime și totul este pur și simplu perfect”, a spus el. „Mai mulți pești înoată în acest lac decât îți poți imagina”.
