Rezultatul alegerilor din această toamnă din Moldova va contribui la stabilirea faptului dacă fosta republică sovietică se va apropia mai mult de orbita Europei sau va rămâne sub influența parțială a Rusiei.
Cu circa opt luni înainte de alegerile parlamentare din Moldova, campania electorală este deja în plină desfășurare cu dezbateri aprinse în rândul partidelor politice și publice.
Dar experții spun că acestea se concentrează mai puțin pe nevoile reale ale oamenilor și mai mult pe împărțirea dintre partidele pro-ruse și proeuropene ale Moldovei, o chestiune care a dominat agenda politică a țării timp de ani de zile, se arată într-un comentariu BalkanInsight și preluat de EvZ Moldova.
„Această desprindere geopolitică va domina cu siguranță campania electorală, ambele părți principale care o vor trata în discursurile lor publice”, a declarat analistul politic Ion Tăbârță pentru BIRN.
Partidul Pro-Democrat din Moldova, PDM, are în prezent 41 dintre cele 101 de locuri în parlament, urmat fiind de socialiștii pro-ruși, PSRM, cu 24 de membri
PDM, împreună cu alt partid-junior și câțiva neafiliați, conduce actualul guvern pro-UE, în timp ce socialiștii merg spre restabilirea relației cu Rusia.
Ion Tăbârță declară că PSRM joacă, de asemenea, o carte „anti-românească”, destinată să mulțumească alegătorilor pro-ruși din Moldova, regiunea separatistă pro-rusă a Transnistriei și alegătorilor din Găgăuzia.
În timp ce PSRM se concentrează asupra electoratului pro-rus și anti-occidental, coaliția de guvernământ, considerată pe scară largă ca fiind slăbită de luptele interne, va continua să-și împingă mesajul pro-european.
O apreciere recentă a SUA, semnată de directorul Direcției Naționale de Informații, Daniel R Coats, a dat puțin credit partidelelor pro-occidentale din Moldova.
Cu excepția cazului în care „coaliția de guvernământ pro-europeană aparent pro-europeană” este învinsă în alegeri, aceasta „va încerca probabil să reducă influența Rusiei și să mențină o foaie de reformă europeană, evitând în același timp schimbări care ar deteriora puterea puterii coaliției”.
Mulți tineri și mai educați, care caută o schimbare reală în alegerile parlamentare, și-au pus speranțele în nou-formatul Partid de Acțiune și Solidaritate, PAS.
PAS încearcă să ofere oa treia opțiune celor deziluzionați atât cu elita pro-occidentală, cât și cu partidele pro-ruse, scrie sursa menționată.
Conducătorii PAS declară că lupta împotriva corupției și reforma sistemului judiciar sunt primele probleme pe care doresc să le abordeze, pentru a restabili încrederea oamenilor în stat și pentru a pune capăt jafului fondurilor publice.
Dar schimbarea reală a politicii din Moldova este greu de realizat, datorată în mare parte sistemului electoral mixt, în care jumătate dintre parlamentari urmează să fie aleși pe listele de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripțiile individuale.
Sistemul favorizează în mod clar cele două mari partide politice, care au susținut introducerea noului sistem electoral, în ciuda criticilor din partea Uniunii Europene.
Biserica va juca un rol puternic
În afara partidelor, puternica Biserică Ortodoxă Moldovenească subordonată canonic Patriarhiei Moscovei va juca, de asemenea, un rol important în rezultatul alegerilor.
Biserica Ortodoxă din Moldova a fost implicată în ultima campanie electorală prezidențială, când a susținut în mod activ candidatul victorios pro-rus, Igor Dodon, și campania împotriva candidatului pro-UE, Maia Sandu.
Religia este încă foarte importantă în Moldova, unde aproape 97% din oameni sunt creștini oficial ortodocși.
Biserica Ortodoxă este totuși împărțită între Biserica Ortodoxă a Moldovei și Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, dar are o influență mai redusă.
Dacă Biserica se implică îndeaproape în alegeri, aceasta va fi în principal în sprijinul Partidului Socialist, care urmează o linie tradițională privind moralitatea și valorile familiei.
„Campania lor electorală se va concentra pe retorica anti-europeană, anti-americană și anti-NATO și va promova, de asemenea, subiecte legate de valorile tradiționale – religie, familie, obiceiuri tradiționale”, a declarat Ion Tăbârță pentru BIRN.
Un raport al Partidului Democrat din SUA, lansat în ianuarie, a declarat că finanțarea guvernului rus, concentrându-se asupra „statele ” post-sovietice, va include Moldova și Biserica sa, care este văzută ca un instrument accesibil.
Președintele pro-rus al Republicii Moldova, între timp, pregătește un eveniment special dedicat familiei tradiționale în această toamnă pentru a spori popularitatea socialiștilor.
Chișinăul va găzdui întâlnirea anuală a Congresului Mondial al Familiilor, sponsorizat de Konstantin Malofeyev și Vladimir Yakunin, doi oligarhi ruși cu legături apropiate Kremlinului.
Patriarhul rus Kirill este așteptat să participe la acest eveniment, unde vorbitorii vor apăra căsătoriile tradiționale, se vor opune avortului și vor condamna măsurile antidiscriminare menite să protejeze oamenii de toate orientările sexuale.
Testare pentru alegerile parlamentare la Primării
Un test politic important înainte de alegerile parlamentare are loc la jumătatea lunii mai, când alegătorii de la Chișinău și Bălți, capitala și al doilea oraș ca mărime, aleg noi primari.
Ambii primari au demisionat luna trecută după investigațiile privind corupția pe care au susținut că Partidul Democrat aflat la guvernare a fost în spatele lor.
„Aceste alegeri vor fi ca o încălzire pentru testul parlamentar din noiembrie”, a declarat Igor Munteanu, director al think tank-ului IDIS „Viitorul”. „Dacă socialiștii vor câștiga la Chișinău, vor avea un argument ferm pentru programul lor anti-UE, anti-românesc”.
Prin tradiție, capitala este un fief politic al forțelor proeuropene, în timp ce Bălți are o atitudine mai pro-rusă, cu mulți alegătorilor care sunt ruși etnici.
Președintele Dodon, fostul lider al socialiștilor, s-a implicat deja în campania politică din Bălți, unde susține în mod public renovarea unei biserici.
El a acuzat, de asemenea, România că a plătit primarilor și consilierilor locali să semneze o declarație care pledează pentru reunificarea României, o acuzație care a fost respinsă de Ministerul de Externe al României.
Dodon are un interes personal pentru ca socialiștii să câștige o majoritate clară în parlament pentru a putea impune schimbări în constituție care ar oferi prerogative și mai mari președintelui, printre care și cea de a dizolva Parlamentul și să apeleze la alegerile parlamentare anticipate.
Scopul final pare să fie acela de a oferi Moldovei o formă de guvernare mai prezidențială. În prezent, președintele poate iniția legi și le poate readuce în Parlament pentru reexaminare, dar majoritatea puterilor de zi cu zi sunt în mâinile primului-ministru, mai scrie sursa menționată.
Modificările în Constituție trebuie inițiate fie de cel puțin 34 dintre cei 101 deputați, fie de guvern, fie de cetățeni care au colectat cel puțin 300.000 de semnături în sprijinul propunerilor lor.
Analiștii suștin că alegerile parlamentare vor decide dacă Moldova se va apropia de UE sau va rămâne într-o zonă-tampon, parțial sub influența Rusiei.
Deși Moldova a semnat un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană, care a intrat în vigoare în 2016, orientarea proeuropeană este încă contestată. Rămâne de văzut după alegeri care va fi viitorul acestei țări.
