Regimul de la Ankara încearcă să detensioneze situația din țară, dar o face inconsecvent, cu pași mici.
Un pas înainte…
De mai bine de doi ani, relațiile dintre Statele Unite și Turcia sunt tot mai proaste. Pe 25 iulie, într-o încercare de ameliorare a acestora, un pastor american judecat pentru ‘terorism’ şi ‘spionaj’ a fost plasat în arest la domiciliu sub supraveghere. Asta, după ce, cu o săptămînă înainte, un tribunal turc decisese ca pastorul Andrew Brunson să rămînă în arest.
A fost nevoie de un mesaj public al președintelui american Donald Trump și de mai multe discuții telefonice la nivel înalt pentru ca Turcia să arate o atitudine mai relaxată față de Brunson. ”Este o ruşine că Turcia nu vrea să elibereze un pastor american respectat. E prea mult timp de când e ţinut ostatic. Recep Tayyip Erdogan ar trebui să facă ceva pentru eliberarea acestui minunat soţ şi tată de familie creştin”, a scris Trump pe Twitter.
Andrew Brunson e încarcerat din octombrie 2016, fiind acuzat că a acţionat în favoarea reţelei predicatorului Fethullah Gulen, pe care Ankara îl consideră responsabil de tentativa de lovitură de stat din iulie același an, ca și de simpatie față de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
Aceste două organizaţii sunt considerate drept teroriste în Turcia. Andrew Brunson, care trăiește în Turcia de aproape 20 de ani este, de asemenea, acuzat de spionaj în scopuri politice şi militare. El riscă pînă la 35 de ani de închisoare.
Acest caz a tensionat şi mai mult relaţiile dintre Washington şi Ankara şi aşa deteriorate din cauza numeroaselor dispute, în special pe tema sprijinului american pentru o miliţie kurdă siriană şi a refuzului SUA de a-l extrăda pe Gulen, care trăieşte în exil în Statele Unite.
În septembrie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a invocat ideea de a-l da la schimb pe Brunson pentru predicatorul Gulen, o ipoteză respinsă de Washington.
… un pas înapoi
Săptămîna trecută, Turcia a decis ridicarea stării de urgență, la doi ani de la intrarea sa în vigoare, după tentativa de puci din 2016. De atunci încoace, aproape 80.000 de persoane suspectate de legături cu puciul sau cu terorismul au fost încarcerate şi peste 150.000 de funcţionari au fost demişi sau suspendaţi din funcţie.
Numai că, tot pe 25 iulie, Parlamentul de la Ankara a adoptat o nouă şi controversată ”lege antiteroristă”, ce reia multe dintre măsurile stării de urgenţă.
Legea e puternic criticată de opoziție și activiști civici, care acuză guvernul că vrea să permanentizeze starea de urgenţă. În baza noului act legislativ autorităţile pot continua epurările încă trei ani, pot să prelungească durata perioadelor de arest la 12 zile şi să întărească în mod considerabil puterile guvernatorilor celor 81 de provincii ale ţării.
Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator, de guvernământ), formaţiunea politică a preşedintelui ţării, Recep Tayyp Erdogan, a fost cel care a prezentat textul în parlament. AKP a apărat noua lege, pe care o consideră necesară în scopul de a evita ”o încetinire” a luptei împotriva ”grupărilor teroriste” după ridicarea stării de urgenţă.
În cadrul stării de urgenţă, autorităţile turce au întreprins, timp de doi ani, ”o vânătoare” de pucişti şi de presupuşi simpatizanţi ai lor, dar au vizat şi opozanţi prokurzi acuzaţi de terorism, media critice şi organizaţii neguvernamentale.
Uniunea Europeană (UE) consideră ridicarea stării de urgenţă în Turcia ”un pas în direcţia bună”, însă crede că e o măsură insuficientă, din cauza puterilor extraordinare acordate autorităţilor şi menţinerii mai multor elemente care restrâng libertăţi.
”Noi ne aşteptăm ca Turcia să retragă toate măsurile care continuă să aibă un impact negativ asupra statului de drept, asupra independenţei puterii judiciare şi libertăţilor fundamentale, aflate în centrul oricărui stat democratic”, spunea recent o purtătoare de cuvânt a şefei diplomaţiei europene, Federica Mogherini.
