Există o stare de nemulțumire și o atmosferă de protest, cu mai multe cauze și manifestări comune, atât în România cât și în Republica Moldova
La ”Protestul Diasporei” de săptămâna trecută, de la București, au fost prezenți mai mulți lideri politici, lideri de opinie sau simpli cetățeni din Republica Moldova. Doar două zile mai târziu, în centrul Chișinăului a avut loc un miting de solidaritate, cu revendicări similare, protestele urmînd să fie reluate peste Prut începând cu 26 august.
Am stat de vorbă cu câțiva dintre participanții la aceste proteste, despre motivele pentru care ei au ieșit în stradă, atât la București – acolo unde a fost o intervenție violentă a Jandarmeriei -, cât și la Chișinău, unde a avut loc un protest pașnic, fără incidente.
Președintele aripii de tineret a Partidul Platforma Dreptate și Adevăr (PPDA), Dinu Plîngău, ne-a declarat că principalul motiv al deplasării la București a unui grup de membri ai partidului a fost legat de revendicări similare pe care și opoziția de la Chișinău le are față de regimul aflat la putere acolo.
„Ne-am solidarizat cu protestatarii de la București pentru că suntem într-o situație similară, pentru că la fel ca cei din România, noi, cei din Republica Moldova vrem ca drepturile omului să fie respectate, vrem o justiție mai bună și vrem să fim conduși de niște oameni curați. Nu putem fi indiferenți de ceea ce se întâmplă în România, fiind țara care ne acordă un suport constant și necondiționat. Mulți dintre noi au fost pe 10 august la București și pentru că suntem români, am mers și ne-am exercitat obligația de a ne manifesta pașnic atunci când guvernarea comite abuzuri”, a spus Dinu Plîngău.
El speră ca și la Chișinău să se strângă cât mai multă lume, pe data de 26 august, pentru a pune astfel presiune pe guvernare. „Vom manifesta pașnic și dacă vom fi suficient de mulți vom îndemna organele de drept să se delimiteze de personajele care au capturat statul prin corupție și șantaj. Orice tentativă a lui Plahotniuc de a deturna manifestația oamenilor de pe 26 august va juca împotriva lui”, a mai spus Plângău.
La rândul său, Sergiu Litvinenco, membru politic al Biroului Național al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a declarat că existe similitudini în acțiunile celor două partide aflate la guvernare la Chișinău, și la București, în special privind acțiunile concertate și premeditate asupra actului de justiție și a sistemul judiciar per ansamblu.
„În primul rând, eu cred că protestul de vineri 10 august este pe deplin justificat… guvernarea PSD-ALDE a câștigat alegerile, însă în loc să guverneze și să ducă la îndeplinire promisiunile electorale, ei încearcă încă de la preluarea mandatului punerea sub control politic a justiției. Și asta e o problemă majoră, căci cetățenii români doresc în continuare stat de drept și justiție independentă. Pe de altă parte, am văzut un comportament disproporționat al Jandermeriei în raport cu protestatarii pașnici, ceea ce, sincer, nu m-am gândit că este posibil într-un stat membru al UE”, a spus Sergiu Litvinenco.
El a mai adăugat că rezistența împotriva opresiunii este un drept fundamental într-o democrație.
„Nu știm ce planuri are guvernarea de la Chișinău, dar este de datoria noastră să ne opunem intențiilor regimului să transforme R. Moldova într-o dictatură. Vom cere ferm validarea mandatului primarului de Chișinău, anularea sistemului electoral mixt și tragerea la răspundere a judecătorilor responsabili de invalidarea alegerilor fără nici un temei legal. Libertatea nu se dăruiește, ci se cucerește în lupte purtate zi de zi”, a conchis Litvinenco.
#ACUM… # Rezist
La rândul său, istoricul Octavian Țîcu ne-a declarat că Anul Centenarului este umbrit pe ambele maluri ale Prutului de tendințe autocratice. „În primul caz, pe ambele maluri ale Prutului avem dovezi elocvente ale înclinațiilor spre autotarism și chiar dictatură, cu asalt asupra instituțiilor statului și chiar preluarea acestora de către un grup restrâns de oameni sau partide politice, care le folosesc în propriul interes”, a spus Țîcu.
Acesta, prezent duminică la Chișinău la protestele de solidarizare cu cele din București, ne-a vorbit despre o formă de sincronizare a acestor nemulțumiri atât în România cât și ăn R. Moldova.
”Românii de la București, Iași, Timișoara sau Chișinău s-au ridicat împotriva acestor forțe oligarhice, demonstrând capacitate de solidarizare, mobilizare și protest. În R. Moldova aceste proteste au început imediat după invalidarea alegerilor pentru Primăria orașului Chișinău și au ca scop declarat demontarea regimului oligarhic existent. Prin urmare, la Chișinău a fost un protest dublu. Unul de solidaritate cu protestatarii din România, pentru că este absolut vital pentru opoziția de la Chișinău ca în Romania să învingă forțele democratice. Altul de protest contra guvernării de la Chișinău și a Partidului Democrat, văzut ca un aliat al PSD-ului din România”, a conchis istoricul.
De menționat că Octavian Țîcu s-a alăturat Mișcării de Rezistență – ACUM, o mișcare oarecum similară cu protestul #Rezist din România.
Mișcarea de Rezistență – ACUM va organiza la Chișinău, pe 26 august, un miting la care sunt așteptați cetățeni din toate raionele R. Moldova, pentru a cere repsectarea standardelor democratice, validarea scrutinului recent anulat pentru Primăria Chișinău și câștigat de liderul PPDA Andrei Năstase, precum și anularea sistemul mixt de vot pentru alegerile parlamentare ce vor avea loc către sfîrșitul acestui an.
