Nu va fi deloc ușor găsirea unei soluții pentru ieșirea din grava criză care dezbină Biserica Ortodoxă
Ultimele vești legate de criza generată de decizia Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol de a recunoaște o Biserică ucraineană independentă. Subiect care a generat nemulțumirea profundă a Bisericii ruse.
# REACȚIA BISERICII BULGARE. Pe 5 noiembrie, Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare a avut o întîlnire extraordinară unde s-a discutat sprijinirea sau nu a propunerii Bisericii ruse de întrunire a unui Consiliu Ecumenic care să decidă asupra autocefaliei Bisericii Ucrainene. Sinodul a evitat să aibă o reacție clară pe acest subiect și a delegat către o comisie special constituită să prezinte un punct de vedere.
# ACORD BARTOLOMEU – POROȘENKO. Pe 3 noiembrie. Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului au semnat, la Istanbul, un acord care va duce la recunoaşterea unei Biserici ucrainene independente. Acordul „fixează condiţiile” pentru ca accederea Bisericii ucrainene la statutul de biserică autocefală „să aibă loc cu deplina respectare a regulilor canonice”, a spus preşedintele ucrainean. El i-a transmis recunoştinţa sa „în numele poporului ucrainean” patriarhului Bartolomeu. „Această zi este istorică”, a postat Poroşenko pe Twitter după ceremonie.
# PAȘII CĂTRE AUTOCEFALIE. În noiembrie. Patriarhul de Kiev Filaret (cel care a proclamat după obținerea independenței Ucrainei un Patriarhat independent de tutela rusă, fapt ce a dus la excomunicarea sa de către Moscova) a explicat, într-un interviu pentru Radio Ekhokavkaza, serviciul georgian în limba rusă al Europei Libere, care sînt pașii care ar urma să fie făcuți pentru obținerea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene:
- unificarea ortodoxiei ucrainene într-o singură Biserică Ortodoxă Ucraineană
- după unificare, să fie ales Întîistătătorul acestei biserici
- apoi, Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol să ofere tomosul de recunoaște a acesteo biserici
- După crearea bisericii unificate ucrainene va începe proiectul de alipire la aceasta a parohiilor Bisericii Ortodoxe Ruse a Patriarhatului din Moscova. Alipirea va fi doar benevolă.
- În ce privește sprjinul dorit din partea celorlalte biserici ortodoxe, Filaret a spus că ”atunci cînd cea ucraineană va primi tomosul de autocefalie, toate celelalte biserici să se unească în rugăciune cu Biserica Ortodoxă Ucraineană”.
# EXPECTATIVA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE. Pe 25 octombrie. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române recomandă Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului și Patriarhiei Moscovei să ajungă împreună la o soluție la problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, se arată într-un comunicat al BOR, după ședința Sinodului.
„Avîndu-se în vedere evoluțiile recente ale situației bisericești din Ucraina, Sfîntul Sinod reiterează recomandarea din data de 24 mai 2018 ca Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei să ajungă împreună la o soluție, păstrîndu-se unitatea de credință și libertatea administrativ-pastorală, acestea din urmă reprezentînd o notă caracteristică a Ortodoxiei.
Sfîntul Sinod subliniază totodată faptul că unitatea se păstrează prin coresponsabilitate și cooperare între Bisericile Ortodoxe locale, prin cultivarea dialogului și a sinodalității la nivel panortodox, aceasta fiind o necesitate permanentă în viața Bisericii. Unitatea Bisericii este un dar sfânt al lui Dumnezeu, dar și o mare responsabilitate a ierarhilor, clerului și credincioșilor mireni. De aceea, Sfîntul Sinod îndeamnă la înmulțirea rugăciunii pentru unitate, la cultivarea prin dialog și reconciliere a iubirii creștine fraterne, care oferă adevărata libertate”, se arată în comunicat.
O explicație suplimentară a deciziei Sinodului Bisericii Ortodoxe Române este aici, iar atitudinea aparent neutră a BOR pe subiectul autocefaliei ucrainene poate fi văzută și ca o intenție de mediere între Constantinopol și Moscova.
Context
Reamintim că Patriarhia de la Constantinopol a decis, la jumătatea lui octombrie, să recunoască o biserică ortodoxă independentă în Ucraina, punînd astfel capăt unei perioade de 332 de ani de tutelă religioasă a Moscovei.
Nemulțumită după anunţarea deciziei privind Ucraina, Biserica rusă, care revendică la rîndul său cel mai mare număr de credincioşi din lumea ortodoxă, a anunţat ruperea tuturor legăturilor sale cu Constantinopolul.
Ortodocşii din Ucraina sunt divizaţi. O parte sunt fideli Patriarhiei de la Moscova, iar ceilalţi se revendică din Patriarhia de la Kiev, autoproclamată după obţinerea independenţei ţării în 1991 şi care nu a fost pînă acum recunoscută de nicio biserică ortodoxă din lume.
Rivalitatea dintre cele două biserici a fost exacerbată de criza ruso-ucraineană, marcată de anexarea peninsulei Crimeea în 2014 şi de conflictul cu separatiştii proruşi din estul Ucrainei.
