La un moment dat era un instrument de speriat politicienii corupți, însă astăzi Direcția Națională Anticorupție pare asediată și obosită. Mulți se tem că nu va mai fi niciodată ce-a fost.
Cu puțin timp înainte de ora 22:00, într-o seară plăcută de vară, Liviu Dragnea s-a urcat pe scenă în Piața Victoriei din București și o mare de oameni cu steaguri tricolore în mâini au erupt în urale.
Într-o cămașă albă fără cravată, și-a odihnit o mână pe șold și a așteptat ca mulțimea să tacă în vreme ce cuvintele „teroare”, „insecuritate”, „victimă” și „frică” au apărut pe ecranul imens din spatele lui.
Mulți dintre cei 150.000 de oameni de la mitingul din 9 iunie 2018 stătuseră în fața Guvernului de dinainte de prânz, veniți din toate colțurile țării. Veniseră să-l vadă pe bărbatul cunoscut drept cea mai puternică persoană din politica românească.
Dragnea, liderul de 56 de ani al Partidului Social Democrat (PSD) aflat la putere, a început să vorbească pe un ton măsurat, în contrast cu senzaționalismul discursului. Democrația românească, a spus el, era atacată de un obscur „stat paralel” ai cărui „emisari” erau procurorii corupți, agenții serviciilor de informații, jurnaliști și ONGiștii finanțați cu bani din străinătate.
„Suntem îndemnați, amenințați, șantajați să depunem denunțuri împotriva rudelor, împotriva prietenilor, împotriva colegilor sau chiar împotriva unor oameni pe care nu i-am văzut niciodată”, a spus el, evocând amintirea Securității care a terorizat România în timpul regimului comunist. „Și nici măcar nu contează dacă ești vinovat sau nu.”
În vreme ce un vizor de armă se plimba pe ecranul din spate, Dragnea și-a țintit armele spre Direcția Națională Anticorupție (DNA).
Agenția anti-corupție a României are un palmares important în ceea ce privește trimiterea oamenilor influenți după gratii într-una dintre cele mai corupte țări din Europa. A devenit însă și o țintă preferată a legiuitorilor PSD, care o acuză de jocuri murdare pentru a obține condamnări.
„Procurorii corupți au rămas”, a spus Dragnea. „I-ați văzut la televizor fabricând dosare, falsificând declarații. I-ați ascultat amenințând martori. Șefa DNA a rămas. Ați auzit-o cerând procurorilor capete mari.”
În vreme ce mulțimea huiduia în asentiment cu el, Dragnea a omis să menționeze propriile probleme cu DNA, incluzând un proces din 2016 care s-a încheiat într-o condamnare la doi ani cu suspendare pentru fraudă la referendum. Iar în momentul în care se afla pe scenă, Dragnea își aștepta sentința pentru abuz în serviciu, proces în care procurorii DNA ceruseră șapte ani și jumătate cu executare.
Două zile mai târziu, într-o sesiune târzie a Parlamentului, legiuitorii au adoptat zeci de amendamente la Codurile Penal și de Procedură Penală, îngreunând investigațiile procurorilor. Amendamentele erau cel mai recent efort dintr-o serie de măsuri de reformă în domeniul justiției care au împărțit țara în două tabere.
Zece zile după aceea, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a găsit pe Dragnea vinovat.
Judecătorii l-au condamnat la trei ani și jumătate de închisoare, în primă instanță. Aceștia au decis că Dragnea a intervenit pentru ca două angajate ale partidului să fie plătite ani de zile din bani publici în timp ce el era președintele Consiliului Județean Teleorman.
Verdictul a fost o victorie pentru DNA – dar în agenție puțini au celebrat momentul.
Două săptămâni mai târziu, carismatica șefă a Direcției, Laura Codruța Kovesi, a fost revocată din funcție la propunerea ministrului Justiției, după aproape două mandate care au transformat-o într-o favorită a mișcării globale pentru transparență.
Astăzi, activitățile DNA mai că au fost stăvilite. Palmaresul de odinioară s-a redus la o mână de anchete minore. Încă nu a fost ales un nou șef al direcției, iar oamenii din interior se tem că următorul lider va fi o marionetă a guvernului.
În spatele teoriilor conspirației lansate de PSD despre „statul paralel”, mulți analiști văd un efort calculat de a transforma o instituție puternică într-un tigru de hârtie, fără colți și vulnerabil la influențe politice. „Nimeni nu pune problema așa, dar pare că PSD vrea să-și salveze proprii membri [de posibilitatea unor investigații de corupție]”, a declarant pentru BIRN Codru Vrabie, expert anticorupție și gazda unui podcast despre sistemul de justiție.
Alții văd declinul DNA ca o consecință inevitabilă a unui atac mai amplu asupra independenței justiției care a dus la proteste fără precedent și la comparații cu regimurile iliberale din Ungaria și Polonia. „Întâi, ataci sistemul de justiție, ca să nu fie nevoie să răspunzi pentru acțiunile tale mai târziu”, a spus Elena Calistru, fondatoarea ONG-ului pentru transparență în cheltuirea banilor publici Funky Citizens.
„Apoi, profiți de majoritatea parlamentară pe care o ai pentru a impune agenda ta legislativă, indiferent ce țipă toată lumea în jurul tău. Apoi, adopți o abordare nativistă când instituțiile europene reacționează și începi să ataci societatea civilă, capturezi media și gata.”
Cruciata
La două ore după ce-a fost concediată pe 9 iulie, Kovesi a pășit în holul principal al sediului DNA din București, sprijinită de aproximativ 40 dintre procurorii direcției, care s-au așezat în spatele ei. „Am un mesaj pentru cetățenii români”, le-a spus reporterilor. „Corupția poate fi înfrântă. Nu renunțați.”
Revocarea lui Kovesi nu a fost o surpriză. În februarie, ministrul Justiției Tudorel Toader a declanșat procedura revocării, acuzând-o că a depășit limitele mandatului său și că, prin declarațiile sale în presa străină, a dăunat imaginii României, printre altele.
Președintele Klaus Iohannis, fost lider al Partidului Național Liberal și un admirator al lui Kovesi, a refuzat inițial s-o revoce. În mai, Curtea Constituțională a decis însă că președintele nu avea puterea să treacă peste decizia ministrului de Justiție. Ezitant, Iohannis a semnat concedierea sa.
Kovesi, o fostă jucătoare profesionistă de baschet în vârstă de 45 de ani, a devenit un fel de gigant în ochii multor români sătui de corupția endemică. Anul trecut, numai Bulgaria și Ungaria au avut un scor mai prost dintre toate statele UE în Indexul Percepției Corupției realizat de Transparency International.
De când a fost înființată în 2003, în pregătirea aderării României la UE din 2007, DNA a deschis peste 43.000 de anchete, a trimis în judecată peste 12.300 de persoane, inclusiv 23 de miniștri în funcție sau nu, și a contribuit la condamnarea unui fost premier, Adrian Năstase.
„Este ceva ce nu veți găsi în alte țări în tranziție ca Ucraina, Moldova sau Bulgaria”, a spus Hartmut Rank, șeful Programului pentru Statul de Drept în Europa de Sud-Est de la Fundația Konrad Adenauer din București. „Numărul de cazuri arată că [corupția] e luată în serios aici.”
Kovesi – care la 33 de ani a devenit cel mai tânăr procuror general al României și la 40 de ani a preluat conducerea DNA în 2013 – a supervizat în jur de 4.000 de anchete în perioada în care a fost șefa Direcției, astfel că mandatele ei au fost cele mai prolifice din istoria instituției.
Avea un fler pentru dramă. În 2014, mascații au dat buzna într-un restaurant din Constanța pentru a-l aresta pe fostul primar Radu Mazăre. Iar în urmă cu doi ani, ministrul Muncii Lia Olguța Vasilescu a fost plimbată în cătușe în fața camerelor de fotografiat din fața sediului DNA.
Mazăre a fost condamnat la șase ani și jumătate de închisoare cu executare, în mai, pentru abuz în serviciu în legătură cu vânzarea unor terenuri publice la litoral, însă a fugit în Madagascar.
Vasilescu a fost acuzată de luare de mită și trafic de influență, însă judecătorii au eliberat-o și au retrimis dosarul la DNA pentru o anchetă mai amănunțită. Ministrul susține că procurorii DNA conspiră să-i deschidă alte zeci de dosare de corupție.
Kovesi a refuzat să fie intervievată după revocarea sa, dar a discutat cu BIRN despre munca sa într-un interviu din luna mai. „Dacă ne uităm la categoria de oameni pe care i-am anchetat, am avut primari, președinți de consilii județene, parlamentari, o varietate de categorii profesionale”, a spus ea, din biroul decorat cu icoane și o minge de basket pe un piedestal de sticlă, o amintire din trecutul ei atletic.
„Am avut oameni de la diferite partide. Până la un moment dat, se spunea mereu că DNA ia numai dintr-un anumit partid. Investigațiile DNA au vizat aproape toate instituțiile statului.”
Până în 2015, sondajele naționale arătau că românii aveau mai multă încredere în Kovesi decât în Patriarhul Daniel și mult mai multă decât în reprezentații lor aleși.
În același an un Eurobarometru Flash, realizat prin telefon, pe un eșantion de 300 de oameni, pe tema corupției în afaceri, a arătat că, deși românii sunt mai pesimiști decât alți europeni și văd corupția ca pe un fenomen răspândit, sunt mai mulțumiți în legătură cu modul în care este combătută.
Presa internațională a fost și ea afectuoasă cu Kovesi. The Economist scria în 2016 că ea curăța politica românească. The Guardian a numit-o „cruciată” împotriva corupției. Pentru BBC, a fost un star controversat care a câștigat încrederea publicului și poate prea multă putere.
Cu pumnul în masă
Nu e o surpriză că Kovesi și-a făcut dușmani. Mulți dintre ei au ajuns la putere după alegerile parlamentare din 2016, când PSD și-a câștigat prima majoritate confortabilă din 2004, ca partener principal într-un guvern de coaliție.
„Consecința [războiului împotriva corupției] este că ați supărat mulți politicieni și multe interese economice ale țării”, a spus Mark Gitenstein, ambassadorul SUA în România între 2009 și 2012. „Unii dintre inculpați au acces la firme de PR și lobby, dețin posturi TV, iar scopul lor principal este să încerce să discrediteze integritatea sistemului.”
Gitenstein, un absolvent de drept, a continuat: „Aveam o expresie la facultate: când faptele sunt împotriva ta, argumentează cu legea; când legea e împotriva ta, argumentează cu faptele; când ambele sunt împotriva ta, dă cu pumnul în masa. Asta fac inculpații acum.”
La începutul lui 2017, guvernul condus de PSD a început să împingă o controversată reformă a justiției prin parlament, dând naștere la proteste masive de stradă și critici internaționale. Guvernul a justificat reformele spunând că România trebuie să transpună o directivă europeană privind prezumția de nevinovăție și să învingă forțele „statului paralel” ar fi amenințat democrația.
Criticii reformei spun că aceștia au subminat independența justiției și amenință statul de drept.
În ianuarie 2017, guvernul a încercat să sară peste capul parlamentului trecând o ordonanță de urgență care decriminaliza abuzul în serviciu sub un anumit prejudiciu. Peste o jumătate de milion de oameni au ieșit atunci în stradă, furioși, cerând guvernului să retragă ordonanța. „Când au văzut că nu merge așa, s-au gândit «hai să atacăm șeful – e mai simplu» și au pus armele pe Kovesi”, a spus Vrabie.
Dragnea și alți parlamentari PSD au condus artileria, incluzând fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, care a inițiat ordonanța de urgență, și deputatul Liviu Pleșoianu. Anul trecut, Pleșoianu a protestat în fața sediului DNA, numindu-l batjocoritor „templul anticorupției” și cerând revocarea lui Kovesi, pe care a acuzat-o că și-a plagiat teza de doctorat și că a abuzat de funcția ei.
Cătălin Rădulescu, parlamentar PSD care a fost condamnat la un an și jumătate cu suspendare în 2016 după o investigație DNA, e un alt critic feroce al Direcției. (O condamnare nu este un obstacol pentru ca cineva să devină membru al parlamentului în România, ci doar îl/o împiedică să aibă o poziție în guvern.)
Dragnea, Iordache, Pleșoianu și Rădulescu nu au răspuns cererilor de interviu sau întrebărilor trimise prin e-mail.
Dușmanii lui Kovesi au caracterizat numărul mare de investigații din cele două mandate ale sale – multe implicând politicieni PSD – drept o vânătoare. „E ca atunci când ursul găsește borcanul cu miere”, a spus Calistru de la Funky Citizens, referindu-se la parlamentarii PSD ajunși la putere și pregătindu-se de luptă.
În vreme ce criticii lui Kovesi au început s-o portretizeze ca o coordonatoare ce controlează tot și care nu are limite în goana după scalpuri, aceștia au fost ajutați de înregistrări scurse în presă, de la ședințe interne ale procurorilor DNA, în care Kovesi este auzită criticându-i pe aceștia pentru ritmul lent în care lucrează. „Să ajungem la domnul premier, care a semnat contractele alea”, e auzită tunând într-una din înregistrările difuzate de Antena 3, un post de televiziune favorabil PSD, deși Kovesi a spus în repetate rânduri că înregistrările au fost editate pentru a-i scoate cuvintele din context.
Ale înregistrări difuzate de postul TV câteva luni mai târziu arătau doi procurori DNA aparent șantajând un martor să-i ajute să falsifice probe, spunându-i că Kovesi știe despre operațiunea respectivă. Procurorii au fost acuzați, între timp, de inducerea în eroare a organelor judiciare și complicitate la represiune nedreaptă.
Apoi a venit revelația că Kovesi a semnat un protocol secret cu serviciile de informații în 2009, pe vremea când era procuror general al României, permițând procurorilor anticorupție să beneficieze de expertiza și sistemele de supraveghere ale ofițerilor de informații.
„Au amestecat serviciile secrete cu justiția. Nu degeaba spun mulți «băi, nu amesteca aia cu aia, o să-ți iasă o mare tâmpenie»”, a spus avocatul Ovidiu Budușan, care a fost primul șef a unei unități anticorupție din Parchetul General, în anul 2000, înaintea înființării DNA.
Mai sunt critici care o acuză pe Kovesi că a folosit „abuzul în serviciu” prea des ca acuzație de trimitere în judecată.
În 2015, 25 la sută din investigațiile DNA vizau abuzul în serviciu – 601 din 2.374 de dosare, conform statisticilor agenției. Procentul a scăzut la 16 la sută în 2016 și 13 la sută anul trecut.
„Interpretarea abuzului în serviciu de către DNA a fost prea largă, în opinia mea”, a spus Laura Ștefan, fostă directoare în Ministerul Justiției, care scrie cercetări pe tema sistemului de justiție la Expert Forum, un think-tank de politici publice.
Exces și eșec
Afirmațiile că Kovesi era prea entuziasmată în ceea ce privește înfăptuirea justiției au fost dublate de dosare mari încheiate cu achitări, inclusiv cel al fostului premier Victor Ponta, achitat de evaziune fiscală și luare de mită primăvara trecută.
Două luni înainte de revocarea lui Kovesi, fostul parlamentar PSD Sebastian Ghiță a fost achitat în primă instanță, in absentia, de cumpărare de infuență, folosire de informații nedestinate publicității, dare de mită, șantaj, spălare de bani și conducere fără permis.
Ghiță a fost cercetat în cel puțin cinci investigații DNA, două dintre ele încă în curs, după ce procurorii l-au suspectat de dare de mită și finanțarea ilegală a campaniei lui Ponta pentru alegerile prezidențiale din 2014. Ghiță a fugit în Serbia în 2016 și se luptă cu cererea de extrădare din partea statului român. El neagă acuzațiile.
Alte persoane achitate de acuzații legate de corupție în perioada mandatelor lui Kovesi sunt Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, partenerul de coaliție al PSD, fostul judecător al Curții Constituționale Toni Greblă și Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF. „Excesul nu e sănătos”, spune Laura Ștefan. „Și văd excese și dosare eșuate.”
Astăzi, încărcătura cu dosare a DNA numai excesivă nu este. Agenția a comunicat trei noi cazuri în septembrie, toate relativ minore.
Pentru comparație, în septembrie 2016 a comunicat 32 de investigații noi, printre care cele vizându-i pe Ponta, Ghiță, fostul vicepremier Gabriel Oprea, fostul ministru de Interne Petre Tobă și patru primari, toți suspectați de varii forme de corupție. În afară de cazul lui Ponta, care s-a încheiat în achitare la prima instanță, și punerea sub acuzare a lui Oprea, toate celelalte investigații sunt în curs. Și cei de mai sus susțin că sunt nevinovați.
Șeful interimar al DNA, Anca Jurma, fosta consilieră a lui Kovesi pe relații internaționale, a rămas o prezență discretă în vreme ce direcția își așteaptă noul director.
În iulie, ministrul Justiției, Tudorel Toader (foto sus), a respins șase candidați pentru șefia DNA, inclusiv adjunctul lui Kovesi, Marius Iacob și șefa Serviciului combatere a corupţiei în justiţie, Florentina Mirică.
De atunci, alți șase candidați au intrat în cursă. Numai unul dintre ei a lucrat la un moment dat în DNA. Printre noii candidați se află și preferata lui Tudorel Toader, Adina Florea, un procuror de 52 de ani din Constanța, fiica unui consilier local PSD.
Toader a spus că îi va trimite președintelui Iohannis propunerea de a o numi pe Florea următorul șef al DNA chiar dacă CSM, organismul independent care supraveghează activitatea judecătorilor și procurorilor, nu îi va da aviz favorabil.
Pe 19 octombrie, CSM a respins-o pe Florea, care recent a fost audiată ca martor în dosarul privind un alt protocol declasificat, între Parchetul General și serviciile de informații, care a apărut în spațiul public toamna trecută. Toader s-a ținut de cuvânt și a trimis propunerea la Președinție oricum. Ministrul nu a răspuns cererii de interviu pentru acest material.
În proiectul managerial pe care l-a depus la Minister în susținerea candidaturii sale, disponibil pe site, Florea a criticat intens DNA. Mare parte din document repetă reproșurile făcute de Toader într-o evaluarea a activității lui Kovesi din februarie, când a cerut prima oară revocarea ei.
Acestea includ faptul că Kovesi a acționat într-o manieră discreționară și și-a depășit puterile; că nu a acționat rapid atunci când procurorii ei au fost acuzați de încălcarea eticii; că a favorizat procurori-vedetă care au lucrat la cazuri mari; că și-a urmărit propriile vendete în loc să construiască dosare imbatabile. „Chiar la nivel de vârf, regăsim comportamente care s-au îndepartat simțitor de la abordarea profesionistă”, a scris Florea.
Iar într-un interviu la Antena 3 în septembrie, Toader a spus că modul în care Florea a „a expus bunele şi mai puţin bunele DNA” în raportul său a convins o comisie de la Minister că ea e persoana potrivită pentru funcție.
Președintele Iohannis a respins-o pe Florea la finalul lui noiembrie, folosing o tehnicalitate legală. El a spus că Florea nu a fost verificată din perspectiva colaborării cu fosta Securitate – un filtru prin care trebuie să treacă toți procurorii și judecătorii care vor poziții de conducere. Toader a spus că asemenea tehnicalități nu pot fi invocate de Iohannis, pentru că verificarea procurorilor intră în competențele CSM, nu ale președintelui. Impasul continuă.
Orice s-ar întâmpla cu nominalizarea lui Florea, perspectivele sale profesionale par stabile. La mijlocul lui octombrie, a fost angajată ca adjunct într-o nouă secție la Parchetul General ce investighează infracțiunile comise de procurori și judecători.
Departamentul a fost lansat în urma reformei judiciare inițiate de coaliția PSD-ALDE. Anterior, prerogativa anchetării procurorilor și judecătorilor, aparținea DNA.
Florea și șefa noii secții, Florena Esther Sterschi, vor acum să transforme noua unitate într-o direcție autonomă, ca DNA, independentă de Parchetul General. Adina Florea (foto jos) a refuzat să comenteze, însă numeroase publicații naționale au citat-o spunând că, dacă președintele îi va oferi postul de șefă DNA, îl va accepta pe acela.
Problema independenței
Activista pentru transparență Calistru a descris procesul de selecție al înlocuitorului lui Kovesi drept „același tip de show pus la înaintare de Tudorel Toader pentru a arăta că ministrul Justiției e șef peste procurori”. „Avem o mare problemă cu independența procurorilor”, a spus ea. „Dacă ne uităm la cazul Ungariei, unde a făcut [premierul Viktor] Orban reforma sistemului judiciar, cea mai mare problemă este că nu mai ajung cazuri la judecători.”
„Poți să ai cei mai independenți și competenți judecători pe lumea asta. Câtă vreme nu ajung cazuri în zona penală, n-ai ce să faci. Iar acolo rolul procurorului e fundamental.”
Într-un Flash Eurobarometru pe un eșantion de 201 persoane din ianuarie, privind percepția sistemului de justiție, România a obținut mai puțin de media EU la toți indicatorii. Românii nu mai cred că judecătorii au suficiente garanții de independență și îi văd intimidați de guvern, politicieni și grupuri de interese. La mitingul din iunie, liderul PSD Dragnea și-a asigurat susținătorii că reformele în justiție vor continua așa cum au fost planificate, indiferent de ce-ar crede „beneficiarii sistemului ilegal de putere”.
Pe de altă parte, criticii guvernului spun că acum cuțitele au fost îndreptate împotriva fostului șef și aliat al lui Kovesi, procurorul general al României Augustin Lazăr, pe care unii îl văd ca ultimul om care stă între un parlament monopolizat de PSD și un sistem de justiție asediat.
Lazăr, în vârstă de 63 de ani, e cunoscut pentru intensificarea activității în dosarul Revoluției, în care fostul președinte al României Ion Iliescu și fostul premier Petre Roman au fost acuzați de crime împotriva umanității în perioada violențelor din decembrie 1989, când peste 1.000 de persoane au murit.
Parchetul a deschis și o anchetă privind reacția Jandarmeriei la protestul din 10 august, când protestatarii anti-guvern au fost dispersați cu un tun de apă și gaze lacrimogene. O persoană a murit câteva zile mai târziu, iar 400 au fost rănite.
Ministrul Justiției Toader a anunțat pe Facebook, pe final de august, că va începe o evaluare a activității lui Lazăr ca procuror general – același proces care a dus la revocarea lui Kovesi. Inițial, Toader a menționat descoperirea unui nou protocol, semnat de Lazăr în 2016, între Parchetul General și serviciile de informații, permițând procurorilor să acceseze informații extrase din monitorizări secrete în investigații.
În 24 octombrie, însă, Toader a anunțat că începe procedura de revocare a lui Lazăr în baza faptului că acesta nu a fost evaluat profesional înainte să devină procuror general. Sugerând că Lazăr și-a obținut funcția fraudulos, Toader i-a cerut lui Iohannis să-l revoce.
La o conferință de presă plină de emoții din aceeași seară, Lazăr a spus că ministerul încearcă să destabilizeze sistemul de justiție. „Cum putem să facem dosare dacă la fiecare câteva luni se destructurează o echipă de profesioniști care lucrează?” a întrebat Lazăr. „Vă rog să-mi scuzați starea emoțională, dar nu mi-e indiferent ce mi se întâmplă. Mă simt într-un moment special al carierei mele și al României.”
Câteva zile mai târziu, Lazăr a anunțat că-l va ataca în instanță pe Toader pentru suspendarea revocării. Lazăr a refuzat să acorde un interviu, menționând programul încărcat.
Comisia Europeană a fost, de asemenea, extrem de critică față de atacurile conduse de PSD împotriva sistemului de justiție. În raportul MCV publicat în noiembrie, Comisia a cerut României să „suspende imediat” implementarea noilor legi ale justiției, a modificărilor la Codul Penal și cel de Procedură Penală și orice ordonanțe de urgență ce completează pachetul de reformă al partidului de conducere.
A cerut, de asemenea, oprirea revocărilor sau numirilor de procurori în funcții de conducere și au recomandat ministrului Justiției să reînceapă procedura numirii unui nou șef la DNA.
Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a spus într-o conferință de presă că presiunile asupra sistemului de justiție, în general, „și asupra DNA, în special, precum și o serie de măsuri care subminează eforturile de combatere a corupției au rezultat în forme de regres care sunt regretabile”.
Parchetul General a profitat de ocazie pentru a publica un comunicat de presă în care și-a reafirmat angajamentul de a îndeplini recomandările Comisiei.
Analiștii spun că astfel de cuvinte nu mai înseamnă mare lucru în ziua de azi. „Gândiți-vă la sistemul judiciar ca la o haină de iarnă”, a spus expertul Codru Vrabie. „Era un pic scurtă la mâneci, dar în loc să repare asta, politicienii români au decis să înlocuiască fermoarul cu nasturi. Nasturii nu se potrivesc, așa că haina nu se mai închide, și afară e frig, și mânecile sunt tot scurte.”