În primul week-end din ianuarie a avut loc recunoașterea oficială a autocefaliei (independenței) Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Decizia va avea sigur un impact major asupra lumii ortodoxe.
Recunoașterea autocefaliei
Patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului i-a înmînat mitropolitului Epifanie, pe 6 ianuarie, cu prilejul slujbei de Bobotează, decretul ce confirmă crearea Bisericii ortodoxe ucrainene independente de Patriarhia Moscovei.
S-a încheiat astfel procedura de recunoaştere oficială a Bisericii ortodoxe ucrainene de către Patriarhia din Constantinopol. Biserica ortodoxă ucraineană a fost subordonată canonic Patriarhiei Moscovei din 1686 încoace.
Cu o zi înainte, pe 5 ianuarie, Patriarhul Bartolomeu a semnat tomos-ul, actul de independență, la toate aceste evenimente participînd numeroși oficiali ucraineni, printre care și președintele Petro Poroșenko. Acesta a declarat, în context, că “semnarea Tomosului deschide o nouă eră în istoria ortodoxiei mondiale”.
Mitropolitul Epifanie al Kievului și întregii Ucraine a fost ales în decembrie în fruntea noii biserici. Tomosul urmează să fie dus în Ucraina și expus în Biserica “Sfînta Sofia” din Kiev.
Decretul de autocefalie însă abia deschide calea pentru recunoaşterea Bisericii ucrainene de către celelalte confesiuni creştine, respectiv bisericile ortodoxe din România, Bulgaria, Serbia, Grecia sau Georgia. Despre o recunoaștere din partea Patriarhiei de la Moscova nici nu poate fi vorba, aceasta rupînd deja, din octombrie, relațiile cu Patriarhia Constantinopolului.
Implicații geopolitice
Crearea unei Biserici ortodoxe ucrainene independente de Patriarhia Moscovei este însă și o decizie cu numeroase implicații geopolitice. ”Această decizie merge mult dincolo de mediul ecleziastic. Este vorba despre independenţa noastră definitivă faţă de Moscova. Aici nu vorbim doar de religie, ci de geopolitică”, spunea chiar Petro Poroşenko.
Președintele ucrainean – care va participa la alegerile prezidențiale din 31 martie pentru un nou mandat de șef al statului – va încerca exploatarea la maximum a acestui subiect. Pe 11 ianuarie, el va începe un “tur al regiunilor”, împreună cu mitropolitul Epifanie, pentru a recupera actualul decalaj electoral față de principalii săi candidați și pentru a încerca intrarea în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
Autodescriindu-se drept un credincios convins, liderul ucrainean insista că este în joc ”securitatea naţională şi apărarea în faţa războiului hibrid” rus, întrucît ”Kremlinul vede în Biserica Ortodoxă Rusă unul dintre principalele sale instrumente de influenţă în Ucraina”.
”Nu vom rămîne indiferenţi în faţa ingerinţei unui alt stat în problemele noastre ecleziastice, în faţa încercărilor sale de a exploata în propriul interes sentimentul unei părţi a ortodocşilor ucraineni”, adăuga Poroşenko. El a insistat că, în opinia sa, crearea unei Biserici independente ”are aceeaşi importanţă” precum acordul de asociere la Uniunea Europeană, liberalizarea regimului de vize sau aderarea la UE şi NATO.
Tensiunile religioase pe tema autocefaliei marchează doar un nou episod al ‘divorţului’ politic, cultural şi social dintre Kiev şi Moscova după anexarea peninsulei Crimeea în 2014 şi izbucnirea unui conflict între armata ucraineană şi separatiştii proruşi în estul țării.
Schismă? Probabil. Tensiuni? Sigur
Acordarea Tomosului de autocefalie e un pas important în direcția consolidării noii Biserici ortodoxe ucrainene autocefale, însă până la rezolvarea marilor probleme cu care aceasta se confruntă în Ucraina mai este foarte mult.
Kievul spune că prin crearea noii Biserici nu se vor încălca drepturile fundamentale ale ucrainenilor, inclusiv libertatea de credinţă. ”Biserica ortodoxă unită nu va fi statală. Toţi credincioşii au şi vor avea dreptul de a-şi alege liber atît lăcaşul de cult cît şi jurisdicţia ecleziastică. Cine doreşte să rămînă în Biserica ce va fi în continuare unită cu Biserica Ortodoxă Rusă, i se va garanta dreptul de a alege”, spunea Petro Poroşenko.
În prezent, alte două Biserici ortodoxe coexistă în Ucraina. Una, cea majoritară, este subordonată canonic Patriarhiei Moscovei, iar alta s-a separat de Moscova în anul 1920 şi s-a autoproclamat Biserica Autocefalică Ortodoxă a Ucrainei.
În acest moment, Biserica Ortodoxă Rusă, susținută intens de către administrația rusă, s-a manifestat doar vocal, condamnînd ferm evoluțiile înspre crearea unei biserici ucrainene autocefale. Înalții săi ierarhi din Ucraina continuă să se opună procesului de autocefalie, iar date oficiale – oferite de președintele Radei Supreme a Ucrainei -, arată că pînă în prezent doar circa 40 de parohii care au aparținut Bisericii Ortodoxe ucrainene subordonate patriarhiei Moscovei au trecut de partea Bisericii Ortodoxe ucrainene autocefale.
