Pentru cine dorește să afle cîte ceva despre realitățile din Moldova, volumul ”Povestiri de peste Prut” este o bună introducere în această lume.
”Un banc moldovenesc:
Bădie Ioane, vrei să se facă Unirea?
Nu.
Dar de ce?
Fiindcă jandarmul român l-o bătut pi tata.
Și unde este tata, să ne spună cum a fost?
D-apăi… l-o omorât rușii…”
Acest banc, repovestit de jurnalistul Ovidiu Nahoi în recent lansatul său volum ”Povestiri de peste Prut”, e folosit ca o explicație sumară a modului în care – aparent paradoxal și schizoid, pe alocuri – își asumă identitatea etnică și apartenența culturală oamenii din Republica Moldova: unii se consideră români, majoritatea moldoveni, unii vor o asumare deplină a valorilor europene, alții preferă doar banii din Vest, în timp ce inima lor e mai mult apropiată de Est (Rusia), cîțiva sunt unioniști, cei mai mulți vor o statalitate proprie, bazată pe neutralitate militară etc.
Desigur, lucruri atât de complicate nu se pot explica doar prin intermediul unui banc, însă e drept că în acest fel se poate uneori surprinde mai bine esența realității.
De fapt, întregul volum al lui Nahoi (180 pagini, Editura Seneca, 2019) este construit cam în acest mod: fapte succinte, rezumate ale contextului, inclusiv din perspectivă istorică, citate din oficiali sau experți. O abordare preponderent jurnalistică, dar spectaculoasă, clară și onestă.
Cartea este rezultatul unei călătorii de doar o săptămână prin Republica Moldova, în vara anului trecut. ”Nu am pretenția că am spus tot ce se putea spune despre acest spațiu de o diversitate surprinzătoare. Vă spun ce am văzut și, uneori, ce cred eu despre ceea ce am văzut. Multe lucruri au rămas nespuse, multe ar mai fi de văzut. Poate, data viitoare”, spune Ovidiu Nahoi.
”Povestiri de peste Prut” e scrisă în primul rînd pentru o audiență românească, vorbind despre viața de zi cu zi a moldovenilor, despre principalele probleme sociale, economice și politice de acolo, despre dezinformare, despre interesele rusești și prezența românească acolo, despre istorie și despre felul în care oamenii își imaginează viitorul.
Desigur, sunt multe, multe alte lucruri din Republica Moldova despre care s-ar fi putut scrie.
Însă în contextul în care interesul față de problemele și realitățile din Moldova e atît de scăzut în România (de menționat aici o cifră relevantă: nu mai mult de 1% dintre români au călătorit vreodată în țara vecină), o astfel de carte merită salutată pe deplin. E o introducere mai mult decît utilă în ”subiectul Moldova”, care se poate dovedi foarte utilă oricui e interesat de acesta.
Să mai spunem că la acest volum au mai contribuit jurnaliștii RFI, Eduard Vasilică, care s-a ocupat de aspectele tehnice, și Valeria Vițu, care a facilitat contacte și a oferit explicații despre specificul locului.
Majoritatea interviurilor realizate în Moldova pot fi ascultate și pe site-ul RFI: https://www.rfi.ro/tag/povestiri-de-peste-prut
