Rusia rămâne în Consiliul Europei, cel puțin pentru o vreme. Miniștrii de externe ai acestui for pan-european au evitat retragerea Moscovei din organizație. Securitatea europeană și interesele cetățenilor ruși au fost considerate mai importante decât nevoia de a pedepsi Kremlinul.
Consiliul Europei ar fi putut să aleagă calea cea mai simplă. Ar fi putut spune că, după anexarea peninsulei Crimeea și conflictul din estul Ucrainei, Rusia a demonstrat că nu respectă dreptul internaţional și, ca atare, nu are ce căuta în această organizație. Turcia și alte două-trei țări ar fi putut fi și ele excluse. Apoi comunitatea valorilor comune ar fi putut fi celebrată. Dar totuși, acest lucru nu s-a întâmplat.
Asta pentru că miniştrii statelor membre ale Consiliului Europei, reuniţi pe 17 mai la Helsinki, au încercat să diminueze tensiunile cu Rusia, publicând o declaraţie comună prudentă în care evocă ”drepturile şi obligaţiile” statelor membre, conform Agerpres.
În declaraţie, miniştrii CE menţionează, printre ”drepturile şi obligaţiile” celor 47 de state membre, că ”una dintre obligaţiile lor fundamentale este aceea de a-şi plăti contribuţiile obligatorii la bugetul” organizaţiei. De asemenea, aceştia sunt de acord că ”toate statele membre trebuie să aibă dreptul de a participa pe picior de egalitate în cadrul Comitetului de Miniştri şi al Adunării Parlamentare”.
Franța și Germania au fost partizani deschiși ai rămânerii Rusiei în Consiliul Europei.
Puțin context: Reuniunea de la Helsinki a fost convocată cu ocazia trecerii preşedinţiei forului, prin rotaţie, de la Finlanda la Franţa. Aceasta a avut loc în plină criză cu Rusia, ai cărei reprezentanţi în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) au fost privaţi de dreptul de vot în 2014 după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea.
Moscova a replicat prin politica ”scaunului gol”. Așa că, din 2017, Rusia nu şi-a mai achitat contribuţia de 33 milioane de euro la bugetul anual al Consiliului Europei (CE), ajungând actualmente la o datorie de aproape 100 milioane dolari. Potrivit regulilor CE, orice stat membru care nu-şi plăteşte contribuţia riscă excluderea după doi ani. Ceea ce s-ar fi putut întâmpla cu Rusia, începând cu luna iunie.
Or, miniştrii CE au afirmat vineri că ei ”lansează un apel la participarea delegaţiilor din toate statele membre” la sesiunea din iunie. O declarație cel puțin prudentă, care menajează clar Rusia.
Moscova a salutat decizia. ”Este un pas în direcţia cea bună”, a spus Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din cadrul Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus. ”Credem că Europa ar trebui să înţeleagă că fără Rusia este aproape imposibil de asigurat o securitate europeană veritabilă”, a subliniat Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, într-un discurs susţinut chiar la reuniunea CE de la Helsinki.
O singură țară a fost vocală împotriva acestei decizii a CE: Ucraina. ”Aceasta nu este diplomaţie, aceasta este capitulare”, a spus reprezentantul Ucrainei la Consiliul Europei, Dmitro Kuleba, intervievat de AFP.
Ce s-ar fi întâmplat în caz de Ruxit
După cum am spus și anterior, Rusia n-ar mai fi putut luat parte la alegerea unui nou secretar general și a unui nou judecător al Curții Europene pentru Drepturile Omului, în iunie. Place sau nu place, în caz de Ruxit, securitatea europeană chiar ar fi avut de suferit, fie și cel puțin prin căderea în insignifiant tocmai a Consiliului Europei.
Afectată ar fi fost totodată și societatea civilă rusă. Cele mai multe din plângerile înaintate la Curtea de la Strasbourg vin din Rusia. Firește, populația numeroasă a acestei țări ar putea explica numărul mare de procese. Însă adevăratul motiv este reprezentat de situația precară privind respectarea drepturilor omului și a statului de drept.
Printre altele, în Federație, membrii opoziției, artiștii sau jurnaliștii au mult de suferit. Și, deseori, ultima lor soluție este Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Primele reacții la decizia miniștrilor de externe ai CE s-ar putea să fie dureroase, consideră Fabian von der Mark într-un comentariu pentru Deutsche Welle. Rusia ar putea poza acum într-un stat „demn” de forul paneuropean, în ciuda acțiunilor sale în Crimeea și în estul Ucrainei.
Kremlinul poate sărbători anularea sancțiunilor internaționale. Moscova poate spune că a fost numai o fază. Frustrarea ucrainenilor, a cetățenilor țărilor baltice și a altor critici ai Rusiei rămâne și doare.
”Totuşi, în cele din urmă, este vorba despre un triumf al cooperării internaționale, al multilateralismului – cum spune mereu ministrul german al Afacerilor Externe, Heiko Maas (SPD). Câtă vreme deciziile Curții de la Strasbourg sunt recunoscute și aplicate, fiecare țară ar trebui să beneficieze și de șansa de a rămâne în Consiliu. Inclusiv Rusia. Sancțiunile pot fi aplicate și-n altă parte, acolo unde cetățenii au mai puțin de suferit”, spune von der Mark.
Înființat acum 70 de ani pentru a da un impuls respectării drepturilor omului pe un continent devastat de război, Consiliul Europei este o organizație cunoscută îndeosebi prin intermediul activității Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
