Regimul de la Ankara a reluat în ultima vreme măsurile luate împotriva persoanelor care ar fi participat la lovitura de stat de acum trei ani
Procuratura turcă a emis pe 21 mai ordine de arestare pe numele a 140 de persoane, între care 41 de militari activi, suspectate de apartenenţă la reţeaua clericului Fethullah Gulen, acuzat de guvernul turc că ar fi orchestrat lovitura eşuată de stat din vara anului 2016, transmit agențiile de presă.
Printre suspecţi se află numeroşi militari, de diferite grade, care nu mai sunt în serviciu.
Totodată, au fost emise mandate de arestare pentru 11 civili despre care se crede că au acţionat ca superiori ierarhici ai militarilor din interiorul reţelei predicatorului.
Cu doar o zi înainte, autoritățile turce au ordonat arestarea altor 249 de persoane, foști sau actuali membri ai corpului ministerului de Externe, sub acuzația că au întreținut și ascuns legăturile cu sistemul creat de Fethullah Gulen, numit de către regimul de la Ankara un ”stat paralel”. Nu mai puțin de 14 persoane încă lucrau în minister la ora arestării, restul fiind îndepărtați înainte din funcție.
După puciul din 2016, a fost instituită stărea de urgenţă, ceea ce a permis autorităţilor turce să întreprindă, timp de doi ani, ”o vânătoare” de pucişti şi de presupuşi simpatizanţi ai lor, dar au vizat şi opozanţi prokurzi acuzaţi de terorism, media critice şi organizaţii neguvernamentale.
Abia în iulie 2018, Turcia a decis ridicarea stării de urgență. În cei doi ani de funcționare a legii, mai mult de 130.000 de funcţionari au fost destituiţi, circa 80.000 de persoane acuzate de legături cu Gulen fiind în arest preventiv. Peste 150.000 de funcţionari au fost demişi sau suspendaţi din funcţie.
Numai că, tot pe 25 iulie anul trecut, Parlamentul de la Ankara a adoptat o nouă şi controversată ”lege antiteroristă”, ce reia multe dintre măsurile stării de urgenţă.
Legea a fost puternic criticată de opoziție și activiști civici, care acuză guvernul că vrea să permanentizeze starea de urgenţă. În baza noului act legislativ autorităţile pot continua epurările încă trei ani, pot să prelungească durata perioadelor de arest la 12 zile şi să întărească în mod considerabil puterile guvernatorilor celor 81 de provincii ale ţării.
Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator, de guvernământ), formaţiunea politică a preşedintelui ţării, Recep Tayyp Erdogan, a fost cel care a prezentat textul în parlament. AKP a apărat noua lege, pe care o consideră necesară în scopul de a evita ”o încetinire” a luptei împotriva ”grupărilor teroriste” după ridicarea stării de urgenţă.
