Fiecare țară are anumite momente calendaristice cînd dezbaterile, tensiunile și divergențele interne ies mai mult ca oricînd la iveală. Pentru Republica Moldova, august este de departe luna cea mai ”fierbinte” din acest punct de vedere
Sezonul ”disputelor” începe în R. Moldova în martie, cînd pe 27, doar o parte din societate / clasă politică sărbătorește unirea Basarabiei cu România.
În mai, în prima zi a lunii, doar unii (a se citi socialiștii) sărbătoresc cu fast Ziua Muncii, urmînd ca doar cîteva zile mai tîrziu, pe 9 mai divergențele să se accentueze în ce privește data de 9 mai. Pentru unii aceasta este Ziua Victoriei, un motiv de comemorare a victoriei contra Germaniei fasciste (europenii marchează data pe 8 mai, cînd Germania a semnat capitularea, dar Moldova merge pe varianta URSS, cînd s-a aflat puțin mai tîrziu de eveniment, din cauza diferenței de fus orar). Pentru pro-europeni / formațiunile pro-europene, 9 mai este în primul rînd doar Ziua Europei.
În iunie, tot așa, se marchează diferit – în funcție de interpretarea dată evenimentelor – momentul deportărilor din perioada comunistă dar și începutul „Marelui Război pentru Apărarea Patriei”.
O să sărim peste luna august – deoarece vom detalia mai jos – pentru a aminti doar că momentul ”divergențelor de interpretare” mai include data de 1 decembrie, adică momentul Marii Unirii / crearea României Mari.
În restul anului, în Republica Moldova este aparent liniște la nivel politic. Asta, desigur, pentru că se discută preponderent despre probleme precum: ”furtul miliardului”, ”dezoligarhizare”, ”reforma justiției”, ”orientare geopolitică”, ”problema transnistreană” etc.
Să marcăm acum momentele sensibil-ideologic din luna august, despre care am zis că e cea mai ”fierbinte”. Referințele noastre vor fi îndeosebi legate de actualitate
23 august
Anul acesta, guvernul condus de Maia Sandu a decretat ziua drept una de doliu național. Oficial, a fost numită ”Ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare”, precum nazismul, stalinismul, regimurile fasciste și comuniste.
S-au marcat totodată 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov prin care Basarabia a fost anexată de către URSS
24 august
Cum socialiștii și fidelii acestora nu au marcat ziua anterioară, ei au sărbătorit însă o zi mai tîrziu, cînd au fost marcați ”75 de ani de la eliberarea Moldovei de fascism”.
27 august
Este ziua în care Republica Moldova a devenit stat independent. Acum 28 de ani. În mod tradițional, ziua aceasta este sărbătorită cam la fel de toate forțele politice. Se începe obligatoriu cu depunerea unei coroane de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare, din Chișinău. Inedit este că anul acesta, pentru prima dată, membrii guvernului vor ieși la o discuție de o oră, cu cetățenii, în fața sediului executivului. Apoi va începe un concert tradițional.
Deși toți marchează această dată, interpretările privind realizările anilor de independență diferă. Astfel, șeful statului, Igor Dodon, crede că cetăţenii R. Moldova ar fi „mai pregătiți ca oricând pentru democrație, progres și viitor”. În schimb, prim-ministra Maia Sandu susține că R. Moldova „abia învață să fie un stat”. În opinia Zinaidei Greceanîi, președinta Parlamentului, cea mai importantă realizare în anii de independență ar fi că R. Moldova a reuşit să-şi păstreze „statalitatea”, însă fostul premier Pavel Filip opinează că R. Moldova „încă rămâne o speranță că poate deveni țară autentică”.
31 august
O altă dată care creează controverse. Istoric, lucrurile sunt destul de clare. Pe 31 august 1989 se adoptă mai multe legi importante în Moldova încă sovietică pe atunci: astfel, limba de stat devenea limba română și se trecea la grafia latină.
Un an mai tîrziu, s-a decis ca această dată să fie sărbătorită oficial, sub numele de ”Limba noastră cea română”. Asta pînă în 1994, cînd guvernul din acel moment, agrarian, a decis ca sărbătoarea să se numească ”Limba noastră”.
De atunci încoace, unii sărbătoresc ziua limbii române, alții doar limba oficială de stat din R. Moldova. Care limbă oficială are, de asemenea, două denumiri: conform Constituției, este limba moldovenească. În schimb, conform unei decizii a Curții Constituționale, bazată pe actul fondator al statului (declarația de independență), limba de stat este limba română.