Guvernul de la Chişinău, condus de Maia Sandu, a fost demis marţi de parlament prin moţiune de cenzură. Urmează o nouă perioadă de instabilitate politică, posibil alegeri anticipate și crește riscul ca țara să piardă sprijinul extern. Plus că va fi o iarnă în care trebuie rezolvată și problema livrărilor de gaze naturale
Moțiunea de cenzură
# Guvernul pro-european al premierului Maia Sandu a fost demis, pe 12 noiembrie, printr-o moţiune de cenzură adoptată cu 63 de voturi. Căderea executivului vine la doar cinci luni de cînd Sandu a preluat funcţia de prim ministru, într-o alianță cu socialiștii, promiţînd să reformeze statul, să combată corupţia și să contribuie la dezvoltarea economică.
# Motivul pentru demisia guvernului e legat de proiectul unei legi anti-corupție, asumat prin răspundere de către guvern, care i-ar fi permis primului ministru să facă preselecția candidaților pentru funcția de procuror general. Autorii moțiunii au susținut că guvernul ar fi încercat să politizeze procuratura, în timp ce premierul Maia Sandu l-a acuzat pe șeful statului, pro-rusul Igor Dodon, că se teme de un procuror general independent.
# Moţiunea, dezbătută în plen în prezenţa premierului, a fost inițiată de parlamentarii din Partidul Socialiştilor (PSRM) – aflat în coaliția de guvernare – şi de cei ai Partidului Democrat (PDM), fost de guvernămînt. La şedinţă au fost prezenţi 93 de deputaţi, în faţa cărora Maia Sandu a prezentat realizările şi obiectivele guvernului său, după care a urmat o sesiune de întrebări-răspunsuri.
În timpul discursului său, Maia Sandu a declarat că R. Moldova are nevoie de justiţie, de o procuratură eficiente, iar funcţionarii corupţi trebuie demişi şi arestaţi. „Reforma justiţiei e piatra de temelie a Guvernului ACUM. Ne dorim o justiţie adevărată, ne dorim ca cei care au furat miliardul sa ajungă la închisoare”, a spus Sandu.
Ulterior, ea i-a acuzat pe cei care au votat demiterea guvernului de „lașitate”. „Astăzi nu ați trădat guvernul, dar ați trădat acest popor”. „Vă vedem. Toți oamenii vă văd. V-a speriat gândul că de acum încolo o să pierdeți controlul asupra justiției”, a mai punctat Maia Sandu.
Ce urmează
# Potrivit procedurii, premierul Maia Sandu urmează să se prezinte, în următoarele trei zile, la președintele Dodon pentru a-și depune demisia. După acceptarea acesteia, șeful statului urmează să convoace noi consultări cu facțiunile parlamentare.
Dacă timp de trei luni calendaristice nu este votat un guvern nou, se vor convoca alegeri anticipate. Totuși, dacă sunt două tentative eșuate de investire a unui guvern, se pot convoca alegeri anticipate înainte de perioada de trei luni calendaristice.
Pe parcursul celor 28 de ani de independenţă ai Republicii Moldova, trei alte guverne au căzut în urma votului de neîncredere: cele conduse de Ion Sturza, Vlad Filat şi Valeriu Streleţ.
Altfel, pentru R. Moldova nu se anunță deloc vremuri ușoare. La nivel politic este foarte probabilă reluarea colaborării informale – ca în trecut – între Partidul Socialiștilor (pro-Kremlin) și Partidul Democrat (al fugarului Vladimir Plahotniuc). În plus, va urma cel mai probabil o iarnă fără bani și ajutoare din Occident, în contextul în care trebuie rezolvată și spinoasa problemă a livrărilor de gaze naturale (actualul contract cu Gazprom expiră în decembrie). Și, desigur, R. Moldova nu va avea nici procuror general.
Reacții
# Președintele Igor Dodon a declarat marți că vina pentru demiterea guvernului aparține exclusiv prim-ministrei Maia Sandu, și-a îndemnat aliații socialiști să refacă rapid majoritatea parlamentară cu blocul ACUM și să găsească un „alt” prim-ministru, precizând că, în caz de impas, este gata să desemneze din proprie inițiativă un premier pentru formarea unui guvern de tehnocrați. Președintele Dodon consideră că Maia Sandu a cauzat criza pentru „a sustrage atenția opiniei publice” de la eșecul guvernului său care „nu a făcut nimic”.
# Bruxelles-ul a trimis deja semnale de îngrijorare după demiterea guvernului Maia Sandu. ”Votul de neîncredere în guvernul Republicii Moldova bazat pe chestiunea selectării procurorului general trimite semnale îngrijorătoare în ce privește proceul de reformă din această țară”, relevă o declaraţie difuzată de Maja Kocijancic, purtătoare de cuvânt a şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini.
”Coaliţia [de la Chișinău] începuse o serie de iniţiative pentru a respecta angajamentele-cheie făcute începînd din iunie, mai ales cu privire la combaterea corupţiei, la independenţa justiţiei şi la anchetarea fraudei bancare. Necesitatea unor asemenea reforme nu a dispărut odată cu demiterea guvernului. Parteneriatul Uniunii Europene va rămâne concentrat pe furnizarea de beneficii tangibile pentru cetăţenii moldoveni. În acest spirit, UE este angajată să lucreze cu aceia din Republica Moldova care susţin procesul de reformă aflat în centrul Acordului de Asociere, în particular cu privire la combaterea corupţiei şi la interesele legitime indiferent de afilierea politică, la asigurarea independenţei sistemului judiciar şi la depolitizarea instituţiilor de stat. Vom continua să ne bazăm relaţia cu Republica Moldova pe principiul condiţionalităţii şi pe respectarea statului de drept şi a standardelor democratice”, se mai arată în document.
# Și preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că demersul de înlăturare a guvernului Maia Sandu, într-un moment „esenţial” pentru reforma Justiţiei, este îndreptat împotriva intereselor pe termen mediu şi lung ale ţării vecine şi ale cetăţenilor săi.
„În contextul actual, sprijinul României, inclusiv financiar, va continua să urmărească cu prioritate interesele cetăţenilor din Republica Moldova, realizarea proiectelor bilaterale strategice şi va fi strict condiţionat de continuarea reformelor esenţiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova şi avansarea parcursului său european”, a explicat Iohannis, într-o declaraţie de presă publicată de Administraţia Prezidenţială.
