La București se va deschide un Muzeu Național de Istorie al Evreilor și al Holocaustului. În cel mai bun caz, asta se va întâmpla peste patru ani
# Luna trecută, a fost promulgat – după numeroase amînări și dispute în spațiul public – un proiect de lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Acesta va fi amplasat în Calea Victoriei 218, unde se află imobilul Banloc-Goodrich și va avea un spațiu generos, de circa 8,000mp.
# Viitorul muzeu despre care se estimează că va fi gata peste cel puțin patru ani, va dispune de spații adecvate pentru o expoziție permanentă, unele temporare sau pentru programe culturale, dar va avea și un centru educațional, unul de cercetare, o bibliotecă, o sală de conferințe și spații de socializare.
# Elisabeth Ungureanu, director de comunicare în cadrul Institutului Național de Studiere a Holocaustului, spune mai jos că viitorul spațiu își propune nu doar ”să aducă românii mai aproape de propria istorie” ci și ca noile generații ”să își facă o imagine cât mai clară despre contribuția evreilor la evoluția, dezvoltarea și modernizarea României”.
# Între timp, conform unui ultim studiu, circa 47% dintre români pot fi considerați antisemiți, cifrele fiind ridicate și în alte țări din regiune: Polonia – 48%, Ucraina – 46%, Ungaria – 42%. În Europa occidentală, antisemitismul este stabil sau în scădere, cu 4% în Suedia, de pildă, cel mai coborât procent.
Un muzeu așteptat
Proiectul Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România a fost prezentat în anul 2012 Președintiei și Guvernului, care au îmbrățișat această idee.
În anul 2016 s-a stabilit că Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” să coordoneze acest proiect. Din acest moment au pornit mai multe etape necesare realizării proiectului: scrierea unui storyline pentru expoziția permanentă, găsirea unui sediu, organizarea unui concurs de soluții în ceea ce privește designul viitoarei expoziții permanente.
Alegerea unui sediu s-a rezolvat în septembrie 2016 și s-a blocat în ianuarie 2019. Acum trei ani, Primăria Municipiului București a devenit partener în proiect și a oferit drept sediu o clădire monument aflată în centrul istoric.
În ianuarie 2019 membrii consiliului general s-au răzgândit și au oferit o altă destinație clădirii. Această dezangajare a consilierilor a beneficiat de sprijinul viceprimarului Tomnița Florescu. Cele patru ședințe în care s-a tot încercat un vot favorabil pentru muzeu au fost și scena unde s-au auzit mesaje antisemite.
Astfel a trebuit să ne reorientăm. Una dintre opțiuni a fost terenul viran din curtea Muzeului Antipa. Acest spațiu a intrat în discuție tocmai pentru că până acum a fost inaccesibil publicului și nu a fost vreodată folosit. Directorul Muzeului Antipa s-a opus vehement, iar aparițiile sale în spațiul public au fost constante, manipulatorii și transmițând mesaje lipsite de conținut veridic.
Dar după un parcurs sinuos, în luna septembrie proiectul de lege al muzeului a fost votat de către marea majoritate a parlamentarilor, iar în luna octombrie a fost promulgată Legea privind înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România de către Președintele României.
Prin Legea 174/2019 sediul viitorului muzeu va fi pe Calea Victoriei nr. 218. Este vorba despre clădirea Banloch-Goodrich pe care urmează să o preluăm și să reluăm, cât de repede se poate, proiectul. Practic, va trebui să o luăm de la zero, suntem în stadiul în care eram în anul 2016. Dar sperăm ca în termen de patru ani, dacă procedurile se vor desfășura normal, să putem inaugura noul muzeu. Cu atât mai mult cu cât avem experiența concursului pe care am fost obligați să îl anulăm! Finanțarea va fi una de la bugetul de stat, completată din donații și sponsorizări.
Odată cu deschiderea acestui muzeu avem convingerea că vom face încă un pas spre a aduce românii mai aproape de propria istorie. Iar noile generații dorim să își facă o imagine cât mai clară despre contribuția evreilor la evoluția, dezvoltarea și modernizarea României. Despre ce înseamnă diversitatea, cât de important este să nu te limitezi doar la ceea ce ești tu și, bineînțeles, să afle că orice informație trebuie verificată din mai multe surse.
Iar muzeul va fi o resursă educațională extrem de valoroasă atât prin conținut, dar și prin modalitatea de expunere. Dorim să fie dinamic și modern, interactiv și activ în spațiul public, sincronizându-se cu tendințele actuale ale marilor muzee.
Viitorul muzeu va dispune de spații adecvate nu doar pentru expoziția permanentă, cele temporare și programe culturale, ci și pentru un centru educațional, unul de cercetare, o bibliotecă, o sală de conferințe și spații de socializare.
