Cam acestea sunt principalele concluzii ale unui studiu despre posturile publice de radio-TV din sud-estul Europei. Un interviu cu Hendrik Sittig, șeful departamentului Media pentru Europa de Sud-Est din cadrul Fundației Konrad Adenauer (KAS), interviu realizat de Deutsche Welle.
Timp de un an, Fundația Konrad Adenauer a urmărit intensiv emisiunile posturilor publice de radio și TV din sud-estul Europei și a publicat un studiu despre acestea. Care sunt principalele constatări?
Hendrik Sittig: Am publicat pentru prima dată un volum despre posturile publice de radio și TV din sud-estul Europei, împreună cu un sondaj de opinie reprezentativ pe marginea situației actuale. Din punctul nostru de vedere, două rezultate sunt importante: două treimi din utilizatorii mass media spun că posturile publice sunt o parte importantă a democrației. În același timp, însă, aproape 65 la sută consideră că aceste posturi se află sub influență politică. Ceea ce confirmă criticile care au dus la demonstrațiile din Serbia, Muntenegru, Croația și cu câteva săptămâni în urmă și din Bulgaria.
Posturile publice sunt adesea criticate pentru că nu pot acționa liber, că ar reprezenta o portavoce a guvernului, având, astfel, o poziție unilaterală. Cum pot mass media publice să-și îndeplinească misiunea, să reprezinte întreaga societate, dacă sunt percepute și utilizate ca instrumente ale guvernului?
Hendrik Sittig: Există în special doi factori prin care se vede clar influența politică. În primul rând, organele de supraveghere și control, adică consiliile de administrație. Acestea sunt alese de parlament sau de alte instituții ale statului. Ceea ce, desigur, creează o oarecare dependență. De fapt, aceste organe de supraveghere ar trebui să reflecte societatea și să fie libere în deciziile lor, de exemplu în alegerea președinților-directorilor generali. Pe de altă parte, majoritatea posturilor sunt finanțate sau subvenționate integral sau parțial din bugetul de stat. În plus, deseori finanțarea este insuficientă și nici nu există o strategie de perspectivă, care să permită posturilor să planifice pe termen lung.
Avem, așadar, o imagine generală a situației posturilor publice din regiune și știm unde sunt problemele. Ce soluții există?
Hendrik Sittig: Considerăm că studiul nostru este o bază pentru posibile proiecte ulterioare și dorim să dăm un impuls către reformarea sistemelor posturilor publice de radio și TV din sud-estul Europei. Am vorbit cu câțiva directori generali în ultimele luni. Se poate spune că situația este precară peste tot. Ca program specializat în media, ne oferim sprijinul bazat pe experiența din Germania. Promovăm dialogul cu conducerile posturilor, cu consiliile editoriale și de administrație și cu politicienii. Planificăm proiecte suplimentare pentru anul viitor.
Unul dintre punctele care ies în evidență în acest studiu este lipsa de încredere! În condițiile în care mass media publice sunt privite ca instrumente ale guvernului și ale statului, acestora le lipsește independența. Ce alte semnale a transmis studiul publicat de KAS? Există reacții din partea guvernanților?
Hendrik Sittig: Acesta este un proces pe termen lung, care merge mână în mână cu transformarea generală democratică a acestor foste state socialiste. Constatăm, din păcate, în mod repetat reveniri la autoritarism. În plus, încrederea în mass media este foarte scăzută – chiar și în posturile publice. Trebuie să fie clar că, prin natura lor, posturile publice nu pot sta la dispoziția clasei politice. Ele ar trebui să fie, mai presus de orice, o sursă de informare obiectivă și de încredere. Astăzi, acest lucru este mai important ca niciodată, într-un peisaj media digital fragmentat.
Am putea încerca să extindem această analiză: posturile publice de radio nu au devenit mai independente în 30 de ani de la democratizare, apropierea de structurile de stat a devenit mai solidă. Și atunci nu ar fi mai bine să se desființeze?
Hendrik Sittig: Nu, eu cred că posturile publice de radio și TV sunt o parte importantă a societății democratice, în condițiile în care ele pot activa independent. Așadar, mi-ar plăcea să văd că acest subiect este abordat mai îndeaproape și de Uniunea Europeană. De altfel, acest lucru se aplică și Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU) și posturilor noastre publice din Germania. Și colegii noști au nevoie de sprijin. Din punctul meu de vedere, sud-estul Europei este, din păcate, subevaluat prea des.
Interviul a fost realizat de Adelheid Feilcke, șefa departamentului DW-Europa.
