Kosovo. Fuga creierelor

Emigrația creierelor are un impact teribil asupra sistemului sanitar kosovar, exacerbată fiind de către o adevărată industrie privată ce selectează personal medical pentru export în Germania. O investigație Balkan Investigative Reporting Network.
Imagine dintr-un dispensar din Kosovo

Până la urmă, naveta a înclinat decisiv balanța. Cardiologul Blerim Berisha era medic rezident la Clinica Universității din Kosovo, în capitala Priștina, unde făcea zilnic electrocardiograme și examinări cu ultrasunete.

După cele opt ore de lucru, sărea în rabla lui de mașină și gonea acasă cât mai repede, pe autostrada M9, până la Klina, un oraș aflat la 60 de kilometri vest de Priștina, unde locuia împreună cu soția, fiica și fiul lui. Nu că ar fi apucat să îi vadă prea mult. Ca să reușească să o scoată cumva la capăt, nopțile făcea de gardă la o închisoare aflată la 30 de kilometri depărtare. Dimineața dădea o fugă până acasă, pentru un pui de somn rapid, apoi o lua iar de la capăt la Priștina.

„Uneori mă simțeam de parcă nu aș fi dormit deloc”, își amintește acum. „Și nu apucam să fac nimic împreună cu familia”.

În prezent, Berisha, 42 de ani, conduce spre serviciu printre casele cu bârne vechi din pitorescul oraș Pegnitz, din apropierea Nürnbergului, unde este cardiolog la spitalul cel mai important.

Câștigă de 10 ori mai mult, iar la sfârșit de săptămână se desfată vizitând împreună cu soția și copiii monumente și locuri istorice. După cinci ani de când și-a împachetat stetoscopul și s-a mutat în Germania, Berisha nu regretă nimic.

„Cel mai greu a fost să ne decidem să plecăm, dar a trebuit s-o facem”, spune el, în fața unui suc de mere, băut în liniște în noua casă din Nürnberg.

Dacă orele lungi petrecute pe drumuri și circulația dificilă au fost cel mai greu de suportat, diagnosticul sistemului sanitar din Kosovo a contribuit din plin la decizie. „Corupția, orizontul îngust și nepotismul din instituțiile de stat omoară viitorul țării”, consideră Berisha.

Cardiologul este unul dintre sutele de doctori kosovari care au renunțat la salariul mic și stresul mare de acasă pentru o viață mai plină de satisfacții în străinătate. Majoritatea au ales Germania, țară ce recunoaște pregătirea medicală din Kosovo.

Calea migrației devine mai simplă pentru doctorii, asistentele și ceilalți lucrători sanitari kosovari, dar BIRN dezvăluie adevărata dimensiune a fenomenului de fugă a creierelor din cel mai tânăr stat al Europei.

Din această țară ce înregistrează una dintre cele mai mici densități de medici de pe continent, în fiecare zi emigrează două asistente, iar la două zile, un doctor. Datele provind de la Camera Asistentelor și de la Camera Medicilor.

Emigrația are repercusiuni severe: saloane golite de personal, pacienți lăsați în voia sorții, cultură instituțională risipită. În plus, există un cost direct pentru contribuabili – pregătirea unui doctor se ridică la aproximativ 100.000 de euro.

„Se pregătește o furtună”, declară Afrim Blyta, profesor de neuropsihiatrie la Facultatea de Medicină a Universității Priștina. „Pot să spun că 95% dintre studenți învață germana și vor să plece în Germania. În curând, Kosovo se va confrunta cu lipsuri acute în sistemul de sănătate”.

Experții pun criza pe seama salariilor mici și a perspectivelor profesionale deprimante din Kosovo, cuplate cu cererea vorace de personal medical din Germania. Cea mai mare economie a Europei se luptă cu o îmbătrânire accentuată a populației.

Dar există și un alt fenomen, mai puțin cunoscut, care alimentează această fugă: o prosperă industrie privată, al cărei scop este selecția lucrătorilor sanitari calificați, cu destinația Germania. De la școli sanitare care produc pe bandă rulantă și headhunter-i flămânzi, la comerțul în floare cu diplome false, BIRN trage cortina de pe această piață de export cu puține reguli clare.

Criticii afirmă că efectul general este golirea țării de talente, în timp ce se promovează cantitatea în dauna calității, cu grave consecințe asupra sănătății publice.

Blerim Syla, șeful Sindicatului lucrătorilor din sănătate. Foto: Shkumbin Ahmetxheka
Doctori fără frontiere

La Gorance, un sat cuibărit printre dealurile din sudul Kosovo, localnicii sunt obișnuiți ca doctorii să-și facă bagajul pentru Germania. Ultimul a plecat cu câteva luni în urmă și puțini sunt cei care se așteaptă să fie înlocuit curând.

La dispensar, asistenta Sevime Shkreta face tot ce poate ca să îi ajute pe cei bolnavi sau răniți. Folosește cu pricepere termomentrul și face bandaje complicate. Dar deseori trebuie să trimită pacienții la dispensarul municipal din Hani i Elezit/Elez Han, în estul regiunii.

Lucru imposibil pentru Arife Berisha, 65 de ani (nici o legătură cu Blerim Berisha). Ea suferă de hipertensiune arterială, în timp ce soțul ei are probleme cu inima, iar soacra diabet.

„Nu ne putem permite să mergem la Hani i Elezit pentru că nu avem mașină, iar băieții mei sunt șomeri”, explică Arife Berisha, în timp ce asistenta Shkreta îi ia tensiunea.

În această țară cu 1,8 milioane de locuitori, multe dispensare care forfoteau altădată de oameni s-au transformat în clinici fantomă. Până și spitalele regionale din orașele vestice Peje/Pec și Gjakove/Djakovica, și-au închis o parte din departamente.

La nivel național, există 4.100 de doctori cu drept de practică, potrivit Camerei Medicilor. Adică 2,3 doctori la mia de locuitori, unul dintre cele mai mici rapoarte înregistrate în rândul celor 47 de state membre ale Consiliului Europei.

Singurele țări cu rate mai mici sunt Albania (1,2), Turcia (1,8) și Bosnia-Herțegovina (2,0), potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății. Prin contrast, Germania are 4,2 doctori la mia de locuitori, iar Suedia 5,4.

Medici la mia de locuitori în Balcani

Kosovo are nevoie de cel puțin 5.000 de doctori pentru a îndeplini standardele Organizației Mondiale a Sănătății, afirmă Pleurat Sejdiu, șeful Camerei Medicilor. Un plus de 900 de posturi față de situația actuală. În același timp, statisticile arată niveluri alarmante de plecări din sistem. La fiecare 150 de noi doctori care ies de pe băncile facultăților, cel puțin 180 părăsesc țara, explică Sejdiu.

„Cei mai mulți dintre ei plănuiesc să plece din Kosovo, în ciuda faptului că vor fi obligați să treacă prin stagii suplimentare de pregătire și practică în străinătate”, adaugă el.

În ultimul an, Sejdiu a primit 176 de cereri de eliberare a certificatelor de înregistrare, necesare pentru angajarea ca doctor în altă țară.

Și Suzana Manxhuka-Kerliu, decan al Facultății de Medicină a Universității din Priștina, este asaltată de cereri pentru certificate din partea unor foști sau actuali studenți ce doresc să emigreze. „Partea rea este că ne pleacă mințile strălucite”, spune ea. „Partea bună este că oferta noastră este apreciată pozitiv în piață, dar pentru noi va fi rău, ne vom confrunta cu mari deficite”.

Aproape toți studenții de la medicină ai Universității din Priștina urmează cursuri private de limbă germană, ca pregătire pentru căutarea unui loc de muncă, precizează Manxhuka-Kerliu. „Nu poți să le ceri să rămână din patriotism”, afirmă ea. „Dacă nu le oferi condițiile corecte de muncă și studiu, în nici un caz”.

Iar ironia situației este că, în ciuda deficitului de medici, mulți absolvenți se chinuie să-și găsească de lucru în Kosovo. Datele Camerei Medicilor arată că există 440 de doctori kosovari care nu au reușit să se angajeze – cel puțin nu în țara lor.

Experții pun acest lucru pe seama culturii nepotismului, într-un sistem sanitar care are un buget anual de 220 de milioane de euro, potrivit Ministerului Sănătății. Ceea ce înseamnă 122 de euro per capita, față de cei 5.000 de euro per capita din Germania.

„Dacă nu ai conexiuni, e greu să-ți găsești un post sau să prinzi un loc într-un program de rezidență”, explică Blerim Syla, președintele Federației Sindicatelor Sanitare din Kosovo.

Dar chiar și cei care prind un contract au dor de ducă. Un sondaj recent, realizat de Camera Medicilor, a dezvăluit că principalul motiv pentru care personalul medical caută plaiuri mai verzi este nemulțumirea față de condițiile de muncă. Al doilea motiv este lipsa oportunităților pentru dezvoltare profesională. Abia apoi vine factorul salariu mic.

Flamur Llabjani, 34 de ani, este un rebel reprezentativ. Gastroenterologul aspirant a absolvit Medicina cu cinci ani în urmă și se află aproape de finalul unui program de rezidență la Clinica universitară din Kosovo, în Priștina. Lucrează 18 ore zilnic și face naveta de la Ferizaj/Urosevac, 40 kilometri.

„Din nefericire, se presupune că doctorii mai vechi ar trebui să ne învețe și să ne transfere cunoștințele lor, dar, cu o singură excepție, nu o fac”, declară el.

Llabjani se teme că își va încheia rezidența fără să învețe procedurile de bază de diagnosticare în gastroscopii și colonoscopii. Și crede că va fi dificil pentru el mai departe, în Germania. „Eram foarte pornit împotriva celor care pleacă, dar acum văd cum până și prietenii mei cei mai apropiați, care mă rugau să nu plec, privesc situația diferit”, afirmă medicul.

Studenți la medicină. Și ei așteaptă să emigreze
Afaceri înfloritoare

Germania are nevoie de încă 70.000 de doctori și asistente medicale, pe lângă cei aproape 500.000 care lucrează deja acolo, potrivit Ministerului Sănătății german.

Aproximativ o zecime din forța de muncă provine din străinătate, atrasă de această țară ce cheltuiește mai mult pe sănătate decât orice alt stat din Europa – 351,7 miliarde de euro în 2016, conform agenției europene de statistică Eurostat.

Doar o mică parte dintre doctorii străini din Germania vin Kosovo. Camera germană a Medicilor indică un număr de 292, deși Camera din Kosovo afirmă că e vorba de mai mult de 450 de medici.

Așa mici cum sunt aceste cifre față de populația de 84 de milioane de germani, ele reprezintă o parte importantă din forța de muncă medicală din Kosovo. Iar experții spun că exodul abia acum va începe, în special în cazul asistentelor medicale.

În Kosovo sunt înregistrate aproximativ 27.000 de asistente, conform Camerei asistentelor. Sunt șanse ca restul de 6.000 să lucreze în Germania. Și mai multe se pregătesc să li se alăture.

Acum trei ani, Kosovo a permis funcționarea de colegii private care să pregătească asistente medicale și moașe. În prezent există șase instituții de acest fel, pe lângă cele două universități care oferă studii de medicină.

Dacă școlile private pot scoate pe bandă rulantă oricât de mulți absolvenți, universitățile de stat sunt limitate la 50 de studenți anual pentru fiecare în parte – după cum a stabilit Agenția de Acreditare din Kosovo (KAA), care supraveghează standardele învățământului superior.

Intrarea în scenă a colegiilor private a produs o explozie de înscrieri la cursurile de asistente medicale și moașe. Rapid, a devenit cea mai căutată disciplină de studiu din țară, depășind economia și dreptul. Peste 5.700 de studenți au fost admiși în anul școlar 2017/18, conform Ministerului Educației. Prima generație va absolvi anul acesta – mii de noi asistente în căutarea unui loc de muncă.

Criticii afirmă că admiterea atâtor studenți ridică întrebări privind controlul calității (vezi caseta Problema standardelor). „Este imposibil să educi adecvat mai mult de 4.000 de studenți”, declară Sejdiu de la Camera Medicilor. „Îi văd cum trec zilnic pe culoare și nu au parte de practica potrivită”.

Cele mai căutate programe de studiu în Kosovo
Ecosistemul emigrației

Nici vorbă de coincidență – așa a luat naștere un întreg ecosistem care livrează lucrători în domeniul sanitar către piața germană. În Kosovo, sute de centre de limbi străine le promit doritorilor că vor trece testele necesare pentru a aplica pentru o viză de muncă în Germania.

Majoritatea colegiilor private au contracte cu agenții de recrutare ce caută personal pentru spitalele germane.

Michael Weiss-Gehring, managerul departamentului asistență medicală al Spitalului clinic de stat Hassberg din orașul bavarez Hassfurt, a declarat pentru BIRN că spitalele germane plătesc de obicei 6.000 de euro agenției care le plasează un doctor sau o asistentă medicală.

Unul dintre cele mai mari centre de învățare a limbilor străine din Kosovo este InterPersonnel, din Priștina, care oferă 18 luni de cursuri gratuite de germană și practică pentru asistente. Centrul are 550 de studenți anual – și pentru toți, destinația e Germania.

Școala câștigă doar din onorariile de recrutare. Studenții semnează un contract de plasare prin InterPersonnel, care lucrează cu firma germană de headhunting Dekra.

„Primim aproximativ 3.000 de cereri pentru fiecare 140 de locuri fără plată”, explică Musa Ahmeti, director executiv al InterPersonnel. „Nu contribuim la golirea Kosovo, ci la reducerea șomajului, oferim asistentelor medicale o șansă pentru o viață mai bună.”

Simțind ocazia, în Germania apar tot mai multe agenții de recrutare axate pe Kosovo și alte state din Balcani.

„Cererea din partea spitalelor este mare și crește în continuare”, explică Sadik Shkreli, care a plecat din Kosovo în 1991, iar acum conduce o firmă de recrutare lângă Munchen, la Landshut. După calculele lui, anual plasează 50-60 de asistente din Kosovo, Albania, Macedonia de Nord și Serbia.

Dar s-ar putea ca, în curând, recrutorii să aibă mai puțină căutare. Începând cu luna ianuarie, Germania renunță parțial la restricțiile adresate profesioniștilor care caută locuri de muncă. Doctorii și asistentele pot intra cu vize de șase luni să își caute singuri de lucru.

Însă ei vor avea nevoie în continuare de certificate de competențe lingvistice – un obstacol semnficativ pentru cei mai puțin talentați la limbi străine. Unii au găsit o soluție ușoară – chiar dacă nu și etică – la această problemă.

BIRN a găsit patru emigranți din Kosovo care pretind că au plătit pe alții să dea examenele în locul lor.

Unul dintre emigranți este o persoană de 39 de ani din estul Kosovo, care a decis să se mute în Germania după ce mama i-a murit de cancer la sân. Din cauza lipsei de medicamente din spitalul în care s-a tratat mama, a trebuit să plătească din buzunar tratamentele. O cheltuială care l-a dus aproape de faliment.

„Închipuie-ți ce înseamnă să trebuiască să cumperi medicamente de 5.000 de euro lunar când câștigi doar 400 de euro”, explică el. „Am simțit că sunt abandonat. Lucrez în domeniu și totuși nu am putut s-o ajut prea mult pe mama”.

Pentru a intra la interviul pentru viză de la ambasadă, avea nevoie de un certificat de competență în limba germană de nivel B2. Așa că a ajuns la vorba dramaturgului britanic Oscar Wilde, care spunea că „viața este prea scurtă ca să înveți nemțește”. Pentru 2.000 de euro, nu a trebuit să încerce.

Examinatori ca Diploma Austriacă de Limbă Germană (OSD) și Institutul Goethe afirmă că depun toate eforturile pentru a împiedica asemenea situații. „Furnizorii de examinări, așa cum este și OSD, sunt grav afectați de fraudele descrise privind obținerea certificatelor lingvistice”, declară Brigitte Mitteregger, șefa biroului din Viena al OSD.

Informațiile privind frauda au determinat Ambasada germană din Priștina să reducă lista furnizorilor de examinări acceptați: OSD și Goethe-Zentrum în Kosovo, OSD în Macedonia de Nord și Austria, Institutul Goethe și TELC în Germania.

Michael Weiss-Gehring, directorul departamentului asistente medicale al Clinicii Hassberg
Noi orizonturi

În februarie, Parlamentul din Kosovo a aprobat o lege care aproape că dublează salariile doctorilor, dar care încă nu a fost pusă în aplicare. Nivelul actual în spitalele de stat este de 600-750 de euro lunar.

Asistentele vor avea salarii mai mari cu 50%, până la aproximativ 600 de euro, de la cei 400 de euro pe care îi câștigă acum pe lună. „Se vor îmbunătăți și condițiile de lucru, așa că tinerii doctori și asistenți ar trebui să se gândească de două ori înainte să plece”, spune Basri Sejdiu, directorul Clinicii universitare din Kosovo.

Clinica, ce gestionează spitalele regionale, pregătește o revizuire a programelor de rezidență din țară, în așa fel încât locurile să fie alocate corect, adaugă directorul.

Și Ministerul Sănătății se gândește să mărească numărul de locuri la facultatea de medicină a Universității din Priștina, de la 150 în prezent, la 250.

În același timp, Gazmend Luboteni, șeful agenției de supraveghere a standardelor academice KAA, spune că plănuiește să reintroducă cote la admitere și la colegiile private.

Aceste inițiative de păstrare a forței de muncă profesioniste ar putea fi contrabalansate de un acord semnat de Kosovo și Germania în iulie, care prevede deschiderea unui centru regional de pregătire și certificare a asistentelor medicale din Kosovo special pentru Germania. Încă nu se știe unde va funcționa, dar studenții vor urma aici un program finanțat public de pregătire profesională, cu experiențe practice și lecții de germană.

În schimb, Germania va sprijini Kosovo să-și consolideze sistemul de sănătate, inclusiv prin dezvoltarea asigurărilor publice de sănătate.

Criticii se tem că această inițiativă va deveni o bandă rulantă pentru cei care caută un bilet de plecare din Kosovo. BIRN l-a întrebat recent pe ministrul Sănătății dacă guvernul încearcă să promoveze astfel emigrația medicală. „Este dreptul lor să decidă dacă vor să se întoarcă sau nu”, a declarat ministrul Uran Ismaili.

În același timp, s-ar putea ca medicii și asistentele din Kosovo să aibă curând mai multe ocazii să aleagă, pentru că se deschid porțile și în alte țări. Ahmeti, de la InterPersonell, spune că firma lui discută cu Crucea Roșie elvețiană, care oferă certificate pentru asistente medicale, pentru a „deschide o piață nouă în Elveția”.

„Salariile sunt foarte bune, încep de la 8.000 de franci elvețieni (7.200 de euro) [lunar]. Dar va fi nevoie de cel puțin trei ani de experiență și nivelul B2 de limbă germană.”

Pentru doctori ca Blerim Berisha din Pegnitz, de lângă Nürnberg, banii nu sunt totul. Întrebat ce l-ar putea face să se întoarcă în Kosovo, a stat un moment pe gânduri înainte să răspundă. “Respect și integritate.”

Imagine de la un spital din Germania
Integrare internațională

Sunt multe motive pentru deficitul de personal medical din Germania, spun experții. Ele includ rata scăzută a nașterilor și emigrarea propriilor doctori și asistente în țări ca Elveția, Marea Britanie, Statele Unite sau Austria, unde sunt salarii mai mari.

Administratorii care încearcă să găsească soluții pentru a completa cele 70.000 de locuri de muncă necesare în domeniu afirmă că angajările din străinătate nu sunt simple. Doritorii trebuie să știe germana, să le fie recunoscute calificările și să primească o certificare. În cel mai bun caz, procesul durează nouă până la 12 luni.

Managerii din spitale spun că inclusiv integrarea personalului poate fi o problemă. „După angajarea la noi, poate dura și doi ani până la integrarea deplină a unui nou sosit”, afirmă Michael Weiss-Gehring, director asistente medicale la Clinica Hassberg din Hassfurt, unde jumătate din personal este din afara Germaniei.

Weiss-Gehring organizează săptămânal întâlniri la bere pentru a-i ajuta să-și îmbunătățească limbajul și să se integreze mai bine. „Limba este cea mai mare problemă, dar mai există și cultura”, detaliază el. „Oamenii vin din sisteme sanitare total diferite – în special pentru asistente, pentru că munca pe care o fac aici este complet diferită.” „Mulți pacienți cred că doctorii nu înțeleg ce probleme au”, adaugă el.

Alfred Schmitt, un pacient de 82 de ani de la Clinica Hassberg, spune că nu-l deranjează faptul că mulți din personal nu sunt germani. „Înțeleg ce nevoi am”, afirmă el.

Dar o asistentă albaneză ce lucrează la Munchen spune că nu toată lumea e la fel de tolerantă. „Într-una din gărzile de noapte, din cei 10 membri ai personalului, doar doi erau nemți”, își amintește ea, sub protecția anonimatului. „Puteai să-i auzi pe pacienți cum se plângeau și chiar înjurau că sunt tratați de străini”.

Sinopsis
Shkumbin Ahmetxhekaj / BIRN

Shkumbin Ahmetxhekaj este editor la Televiziunea Publică din Kosovo, specializat pe actualitate internă și internațională. Acest articol a fost realizat în cadrul Balkan Fellowship for Journalistic Excellence, sprijinit de ERSTE Foundation, în cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network. Editat de Timothy Large.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.