Comisia Europeană a adoptat un set de propuneri pentru o nouă strategie privind integrarea celor șase țări candidate din Balcani
Obiectivul Uniunii Europene rămîne în continuare extinderea la cele şase ţări balcanice: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia, este principala idee a documentului prezentat pe 5 februarie, care însă prevede cîteva principii noi.
Întîi de toate, extinderea este privită ca o opțiune ”geostrategică”, a precizat comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi, care s-a referit la o viziune comună în blocul comunitar conform căreia declinul influenţei globale a UE nu poate fi oprit fără o stabilitate în Balcani.
Proiectul de reformă se concentrează asupra a patru principii:
# o mai mare credibilitate,
# o mai mare predictibilitate,
# un dinamism crescut,
# un mai puternic ”ghidaj” politic.
Propunerile Comisiei nu modifică regulile de aderare, însă elementul central al propunerii intitulate ”Consolidarea procesului de aderare: o perspectivă europeană credibilă pentru Balcanii de Vest” îl reprezintă o aderare bazată pe merit şi supusă anumitor condiţii.
Astfel, Comisia Europeană propune modalităţi mai ferme de sancţionare a ţărilor candidate la aderarea la UE dacă acestea deviază de la eforturile lor de a se armoniza standardelor europene. Într-un astfel de caz, negocierile ar putea fi suspendate cu totul sau parţial, sau monitorizarea UE ar putea fi reluată în domenii în care blocul comunitar şi-a dat deja acceptul, putînd fi reduse inclusiv finanţările sau alte beneficii din partea UE.
O ţară candidată trebuie să demonstreze că, în ce privește candidatura sa, ”nu trece pe pilot automat şi trebuie să reflecte o alegere societală activă din partea sa pentru a atinge şi respecta normele şi valorile europene cele mai ridicate”, se menţionează în proiectul de propunere.
”Angajamentul statelor membre de a avea un viitor comun cu Balcanii de Vest în calitate de membri deplini ai Uniunii este un demers politic important şi nu doar tehnic”, se menţionează în propunere.
Noua strategie vine ca urmare a opoziției manifestată în ultima vreme îndeosebi de Franța, care în octombrie 2019 a blocat demararea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Parisul a insistat ca UE să-şi reformeze mai întîi procesul de extindere, exprimîndu-şi îngrijorarea – la fel ca alte cîteva ţări din UE – că cele două state nu au făcut suficient pentru a depăşi probleme precum corupţia.
