Titluri alarmiste. Informații false. Crearea de panică. În contextul pandemiei de coronavirus, potrivit evaluării SINOPIS, 14 site-uri diferite au fost blocate până în 6 mai de autoritățile din România deoarece ar răspândi minciuni. La scurt timp după suspendare, câteva site-uri au „reînviat” la alte adrese sau chiar, într-un caz, site-ul teoretic blocat continua să funcționeze. În plus, măsura suspendării este considerată brutală și inutilă de experți în comunicare și politici publice
Odată cu instaurarea stării de urgență în 16 martie, Guvernul a căpătat și puterea de a restricționa accesul utilizatorilor la conținut de pe internet care ar promova „știri false cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție şi prevenire”, după cum precizează decretul în această privință.
Pe baza argumentelor oferite de Grupul de Comunicare Strategică (GCS), din subordinea Ministerului de Interne, președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a emis mai multe decizii care reglementează accesul la site-uri care ar distribui informații nereale.
În vizor au fost luate 16 domenii și subdomenii de internet, din care, potrivit estimărilor noastre, 14 duceau la pagini web diferite, în restul cazurilor fiind vorba de site-uri publicate la mai multe adrese. Statistica este valabilă până în data de 6 mai.
După cum arată documentele, prima operațiune de închidere a unui site a fost comunicată public în mod deficitar.
În 18 martie ministrul de Interne Marcel Vela a trimis propunerea Grupului de Comunicare Strategică spre ANCOM pentru a fi dezactivat site-ul stiridemoment.ro, potrivit anunțului oficial.
Numai că decizia semnată de președintele ANCOM, Sorin Grindeanu, arată că, până la urmă, Ministerul de Interne a cerut doar eliminarea la sursă a mai multor articole de pe site-ul respectiv și nu blocarea lui în totalitate. Decizia ANCOM menționează că ministerul a mai trimis instituției care reglementează comunicațiile o adresă de revenire pe același subiect în data de 19 martie.
Până a emis ANCOM decizia privind articolele care ar conține informații false, în 20 de martie, site-ul dispăruse, accesul la acesta fiind suspendat de către furnizorul serviciului de găzduire, după cum precizează instituția.
Alte cazuri arată cât de dificilă poate fi încercarea autorităților de a opri răspândirea informațiilor false pe internet.
Site-ul ortodoxinfo.ro a ieșit în evidență în aprilie nu prin deja obișnuita retorică antivaccinistă, ci cu un text intitulat: „Se pregăteşte omorârea pensionarilor în lagăre de concentrare şi exterminare”. La acest pretins articol au fost peste 20.000 de reacții pe Facebook (like-uri, distribuiri și comentarii) și a fost expus unui public potențial de peste 45.000 de utilizatori ai rețelei. Statisticile provin de la Rubrika, un proiect care analizează automat știrile din on-line-ul românesc.
Articolul cu pricina a fost primul în lista trimisă de Grupul de Comunicare Strategică prin care cerea ANCOM blocarea site-ului pentru informații false. Decizia de restricționare a accesului românilor la acest site a fost luată pe 24 aprilie. Serverele pe care era găzduită pagina de web se aflau însă în Statele Unite, așa că site-ul nu putea fi șters. De aceea furnizorii de internet din România au fost obligați să blocheze accesul cetățenilor la domeniul respectiv.
Imediat site-ul a fost mutat la o altă adresă: ortodox.info.ro. Deținătorul celor două domenii este o persoană privată, așa că numele acestuia nu este afișat public în bazele de date. Pe prima pagină a site-ului se cer donații pentru Asociația Sfinții Mărturisitori din Închisori – Bucovina, al cărui președinte este Gabriel Teodor Gioacăs. Numele său e similar cu cel al unui fost frate din obștea mănăstirii Petru Vodă din Neamț, dat afară de acolo într-o poveste plină, de asemenea, de acuzații cu iz de conspirație.
Pagina nouă a continuat să funcționeze, deși presa a relatat despre mutarea site-ului pe noul domeniu web. În 5 mai, ANCOM emite o altă hotărâre, tot la cererea MAI, prin care este blocat totuși accesul utilizatorilor și la domeniul ortodox.info.ro.
La o zi după decizie, site-ul era deja activ la o nouă adresă: ortodoxinfo.net.
Oricum în perioada respectivă a rămas activ și un cont de Facebook al paginii web.
Ioana Avădani, președinte al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), este de părere că situația site-ului care a devenit călător arată că „a cenzura informația de pe internet este echivalent cu a duce apa cu ciurul. Pot să închizi trei, cinci, 20.000 de site-uri. Vor apărea în locul lor alte 20.000 de site-uri. Este atât de simplu să porneșit un blog, o publicație on-line în zilele noastre încât este o bătălie pierdută”.
Închis, dar nu foarte
În 20 aprilie, site-ul fantomă romania-veche.ro a dat lovitura cu o conspirație plasată sub titlul pompos: „Acest <<virus>> nu există! Totul este o mega-înșelătorie pusă la cale de oculta mondială!” Articolul a avut peste 188.000 de reacții pe Facebook, potrivit statisticilor Rubrika, și a fost expus unui public potențial de aproape 600.000 de utilizatori ai rețelei. (Despre acest subiect a relatat pe larg PressOne).
Nu a fost textul care a determinat Grupul de Comunicare Strategică să ceară ANCOM emiterea unei decizii de ștergere a paginii web, ci alte câteva invenții despre antene 5G și exerciții militare care ar avea legătură cu pandemia. În 23 aprilie este emisă hotărârea prin care i se cere societății comerciale care administrează domeniul respectiv să taie accesul la el.
Două săptămâni mai trâziu, pe 5 mai, site-ul funcționa însă, fără a exista vreo decizie publică a ANCOM de revenire asupra hotărârii precedente. Toată arhiva site-ului romania-veche.ro fusese ștearsă, proprietarul anonim al acestuia luând-o de la zero cu știri cu ton neutru.
În 6 mai, dimineața, am trimis o solicitare de presă la ANCOM pentru a clarifica de ce site-ul este încă activ. Pe parcursul zilei, accesul la pagina web respectivă a fost blocat. Răspunsul de la ANCOM a venit seara. Reprezentantul biroului de presă precizează că societatea care administrează domeniul era „obligată să întrerupă imediat accesul utilizatorilor”. Confirmă că instituția nu a emis o decizie pentru redeschiderea site-ului.
Pagina de Facebook a site-ului cu aproape 70.000 de urmăritori era activă și trimitea la un nou domeniu: coronavirusromania.eu.
Telenovela „justitiarul.ro”
Marius Albin Marinescu se prezintă drept ziarist. Pagina justitiarul.ro, pe care el o administrează, e plină de invective la adresa președintelui Klaus Iohannis.
În hotărârea ANCOM din 23 aprilie privind restricționarea accesului la domeniul romania-veche.ro, a fost inclus și site-ul domnului Marinescu. A ajuns în această situație pentru textele în care pretindea că „Pandemia Covid-19 este o construcție mediatico-globalistă” sau „un teatru mediatico-politic”.
După întreruperea accesului la pagina web, proprietarul a făcut o plângere prealabilă, iar Ministerul de Interne și Grupul de Comunicare Strategică și-au schimbat opinia. Au cerut doar restricționarea accesului la două articole, restul site-ului urmând să funcționeze din nou în mod normal. Decizia ANCOM în acest sens a fost dată în 29 aprilie. „Justițiarul” și-a recăpătat audiența.
Împăcarea nu a durat însă decât o zi. În 30 aprilie, Grupul de Comunicare Strategică a cerut reblocarea paginii justitiarul.ro. Pe site ar fi fost păstrate alte articole cu tentă de conspirație, dar și o trimitere la un site din Republica Moldova care reproduce un text care a dus la închiderea inițială a justitiarul.ro.
Marius Albin Marinescu scrie pe contul său personal de Facebook că va merge în instanță pentru a obține redeschiderea paginii.
După modelul patentat de ortodoxinfo.ro, site-ul restricționat era disponibil în 7 mai la o nouă adresă: justitiarul.press.
Interdicție care expiră în curând?
Într-un interviu pentru SINOPSIS, avocata Elenina Nicuț declară că măsura blocării site-urilor s-ar putea să aibă viață scurtă. Președintele și premierul au anunțat că din 15 mai nu va mai fi prelungită starea de urgență. De aceea, în opinia avocatei, „după ce expiră starea de urgență, actele emise cu această ocazie – ultimul decret și, respectiv, ordonanțele militare – își încetează aplicabilitatea. Prin urmare, orice act subsecvent ar trebui să aibă aceeași soartă. (…) Nu mai au cadrul legal pe această interdicție.”
Elenina Nicuț vede în decizia autorităților de a bloca unele site-uri o restrângere a libertății de exprimare. Ea apreciază că aplicarea a fost „mai mult decât greșită” și regretabilă pentru că a fost o decizie administrativă. Teoretic, s-ar fi putut face în instanță prin intermediul unei ordonanțe președințiale. „Chiar și pentru o instanță este foarte greu de obținut o astfel de restrângere. (…) Măcar trecea printr-un filtru al unei autorități independente, iar nu al autorității administrative colorate politic.”
În toată procedura de interdicție a paginilor web apare întrebarea care sunt criteriile pe baza cărora un articol poate fi declarat fake news.
Ioana Avădani e categorică în această privință. Consideră că fake news este o noțiune atât de largă și de elastică încât nu poate fi folosită în stabilirea de politici publice. În ea sunt băgate „de la satiră până la conținut hiperpolitizat, până la reclamă și jurnalism prost făcut, inclusiv materialele jurnalistice inventate de la cap la coadă. Oamenii includ în noțiunea de fake news orice îi deranjează.”
Prin urmare, Ioana Avădani califică drept brutală decizia autorităților din România de a bloca site-uri pe motiv că dezinformează. „S-ar fi putut dovedi necesară în cazul unor campanii foarte susținute de promovare de informații false sau de dezinformare”, spune ea. Ceea ce nu pare să fie cazul căci, adaugă președinta CJI, majoritatea site-urilor suspendate sunt obscure, cu vizualizări puține, „fără a avea impactul de a amenința sănătatea publică sau siguranța națională”.
Sorin Ioniță este specialist în politici publice la Expert Forum. El consideră „ridicolă” și „naivă” ideea de a stăvili conversația liberă „punându-i dop” cu ajutorul ANCOM. „Dacă vrem suprimarea unor surse de zgomot din spaţiul public, trebuie făcută totdeauna o atentă analiză cost-beneficiu, să vedem dacă nu cumva pierdem mai mult decât câştigăm”, spune Sorin Ioniță.
În lupta cu informațiile false, expertul vede o altă abordare: „O strategie naţională gândită în prealabil, de transparenţă maximă în sectorul public; plus investiţii pe termen lung în dezvoltarea gândirii critice în şcoală.”
O dilemă legată de luarea deciziilor de închidere a unor pagini web se naște și din simplul fapt că nu e clar cine a făcut analiza, ce competențe au persoanele respective. Numele majorității membrilor Grupului de Comunicare Strategică, în ciuda insistențelor presei, nu sunt cunoscute.
Ioana Avădani crede că „atât timp cât nu știm criteriile și nu ni se spune foarte clar cine judecă și de ce acele materiale sunt considerate dezinformare noi putem să ne imaginăm orice. (…) Mai ales într-o țară în care încrederea în autorități nu excelează, autoritățile ar trebui să dea dovadă de transparență și de reținere în aplicarea sancțiunilor.”
