Pentru a contracara dezinformarea și răspîndirea panicii, autoritățile ar trebui să recurgă la alte metode decît închiderea unor site-uri, consideră Ioana Avădani, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI)
Într-un interviu pentru Zoom cu Sinopsis, Ioana Avădani comentează decizia autorităților de a bloca accesul la site-urile care, de la instituirea stării de urgență, au furnizat informații false, cu titluri alarmiste și au creat panică. Conform evaluării Sinopsis, este vorba de astfel de 14 site-uri, aproape în totalitate acestea fiind unele obscure, cu trafic și impact neimportante.
În toată procedura de interdicție a paginilor web apare întrebarea care sunt criteriile pe baza cărora un articol poate fi declarat fake news.
Ioana Avădani e categorică în această privință. Consideră că fake news este o noțiune atât de largă și de elastică încât nu poate fi folosită în stabilirea de politici publice. În ea sunt băgate „de la satiră până la conținut hiperpolitizat, până la reclamă și jurnalism prost făcut, inclusiv materialele jurnalistice inventate de la cap la coadă. Oamenii includ în noțiunea de fake news orice îi deranjează.”
Prin urmare, Ioana Avădani califică drept brutală decizia autorităților din România de a bloca site-uri pe motiv că dezinformează. „S-ar fi putut dovedi necesară în cazul unor campanii foarte susținute de promovare de informații false sau de dezinformare”, spune ea. Ceea ce nu pare să fie cazul căci, adaugă președinta CJI, majoritatea site-urilor suspendate sunt obscure, cu vizualizări puține, „fără a avea impactul de a amenința sănătatea publică sau siguranța națională”.
O dilemă legată de luarea deciziilor de închidere a unor pagini web se naște și din simplul fapt că nu e clar cine a făcut analiza, ce competențe au persoanele respective. Numele majorității membrilor Grupului de Comunicare Strategică, în ciuda insistențelor presei, nu sunt cunoscute.
Ioana Avădani crede că „atât timp cât nu știm criteriile și nu ni se spune foarte clar cine judecă și de ce acele materiale sunt considerate dezinformare noi putem să ne imaginăm orice. (…) Mai ales într-o țară în care încrederea în autorități nu excelează, autoritățile ar trebui să dea dovadă de transparență și de reținere în aplicarea sancțiunilor.”
