O expresie cu care va trebui să ne obișnuim în curând: urmărirea contactelor sociale. E văzută ca o modalitate necesară de a monitoriza ieșirea din actuala pandemie de coronavirus și de revenire la normalitate prin intermediul tehnologiei. Dacă Europa Centrală se află în fruntea acestui demers, la noi se vorbește încă prea puțin despre așa ceva.
În timp ce țările europene încearcă prudent să relaxeze restricțiile impuse pentru a preveni răspândirea COVID-19, autoritățile caută soluții bazate pe tehnologie pentru evitarea reapariției infecțiilor.
Experții sunt de acord că una dintre modalitățile prin care se poate realiza acest lucru este un sistem de urmărire socială care să le permită oamenilor să afle dacă au intrat în contact cu o persoană care ulterior a fost confirmată ca infectată. Odată alertați, oamenii se pot autoizola înainte de a răspândi virusul.
Țările europene se află în stadii diferite în ceea ce privește dezvoltarea unor aplicații de urmărire socială a COVID-19, iar autoritățile îi încurajează – nu obligă – pe oameni – să și le instaleze pe telefoanele inteligente, relatează Balkan Insight.
Cum organizațiile care susțin protecția datelor personale condamnă utilizarea datelor de localizare, majoritatea țărilor au optat pentru o tehnologie bazată pe Bluetooth, considerând-o cea mai bună modalitate de a înregistra potențialele contacte cu o pesoană infectată.
Dacă cele mai multe state din vestul și sudul Europei încă mai caută soluții tehnologice, unele țări din Europa centrală au implementat soluții tehnologice de urmărire socială de câteva săptămâni. Republica Cehă și Polonia conduc în această direcție.
Apel la propriile soluții
În Polonia, persoanele întoarse din străinătate trebuie să rămână în carantină la domiciliu timp de două săptămâni. Autoritățile le cer să descarce o aplicație prin care să poată fi verificate dacă respectă această regulă. Din când în când, utilizatorilor li se cere să-și facă un selfie și să-l transmită pentru a dovedi că nu și-au părăsit locuința.
Ministerul polonez pentru Digitalizare lucrează totodată la o aplicație de urmărire socială bazată pe Bluetooth, menită a fi utilizată pe scară mai largă.
“Încă mai lucrăm la această aplicație“, a declarat Johanna Debek, ofițer de comunicare în cadrul ministerului, în cursul unui interviu acordat prin telefon. “Ea va putea fi folosită în curând“.
Dar Republica Cehă este prima în ceea ce privește măsurile de “depistare rapidă “ a cazurilor de COVID-19.
Țara se numără printre primele țări membre ale UE care au declarat starea de urgență, pe 12 martie. După numai o săptămână, ea a devenit prima țară din UE care a introdus obligativitatea măștilor faciale în spațiul public.
Sectorul tehnologic din țară a reacționat și el rapid. La mijlocul lunii martie, cel mai mare motor de căutare din țară, Seznam, a introdus pe aplicația sa de geolocalizare – Maps.cz – o opțiune de urmărire a coronavirusului. Cu permisiunea utilizatorului, aplicația oferă date de localizare pentru a-i informa pe oameni în cazul în care s-au intersectat cu vreo persoană testată pozitiv.
O lună mai târziu, Ministerul ceh al Sănătății, a lansat o aplicație de urmărire socială bazată pe Bluetooth, numită eRouska (eMask). Păstrând anonimatul, aplicația asociază diverse aparate pe care a fost instalată aplicația. O tehnologie similară este acum dezvoltată la nivelul întregii Europe.
Aplicația se înscrie în cadrul unei soluții mai complexe, numită Smart Quarantine, care combină datele de pe telefoanele mobile cu cele oferite de cardurile bancare. Cu permisiunea utilizatorului, direcțiile de sănătate locale pot folosi aceste date pentru a-i izola pe cei care au intrat în contact cu persoane infectate.
Jan Kulveit, cercetător la Institutul pentru Viitorul Umanității de la Universitatea Oxford, este unul dintre cei doi strategi ai sistemului pus la punct de Covid129.cz, un grup format din companii cehe de tehnologie și din IT-iști entuziaști care lucrează la găsirea unor soluții de ieșire din actuala criză. El afirmă că dezvoltarea unei aplicații reprezintă partea cea mai ușoară.
“Partea mai grea este să ne asigurăm că aceste soluții tehnice se integrează într-un sistem prin care direcțiile de sănătate locale să poată obține informații și să poată acționa pe baza lor“, a declarat el într-un interviu acordat prin telefon.
“În acest sens, Republica Cehă e cu câteva săptămâni înaintea Germaniei și a multor țări europene. În prezent, noi ne aflăm în contact cu mai multe țări care s-au arătat interesate de modelul nostru“.
Programatori fără frontiere
Întrebarea importantă este cum să transformi o combinație de sisteme naționale în ceva “ce poate funcționa la nivelul întregii Uniuni Europene, astfel încât cetățenii să fie protejați chiar și atunci când trec granița“, după cum arăta Comisia Europeană într-un recent comunicat de presă.
Pan-European Privacy-Preserving Proximity Tracing (PEPP-PT) este o inițiativă care abordează această problemă.
Condusă de Hans-Christian Boos, un antreprenor elvețian din domeniul tehnologiei, care face parte din consiliul de experți în digitalizare al cancelarului german Angela Merkel, PEPP-PT este o încercare de a crea o soluție la “ problema urmăririi coronavirusului”.
“În prezent ne aflăm în contact cu 40 de țări din întreaga lume ”, a declarat Boos într-un interviu acordat prin telefon. “Am început ca proiect european, dar poate că acum va trebui să-i schimbăm numele; suntem contactați de țări din întreaga lume”.
Boos și echipa sa de cercetători din întreaga Europă au elaborat un set de standarde, mecanisme și tehnologii care pot servi ca punct de sprijin pentru diverse aplicații interoperabile.
Potrivit unor declarații ale lui Boos de luna trecută, multe guverne ale unor țări vestul și sudul Europei, cum ar fi Franța, Belgia, Italia și Spania, s-au angajat să-și dezvolte propriile aplicații folosind standardele stabilite de PEPP-PT.
Dar nici o țară din Europa Centrală și de Est nu s-a arătat în mod public interesată de această inițiativă.
“Știu că sunt țări interesate printre cele 40 din Europa de Est”, a declarat Boos pentru Balkan Insight. “Sunt interesate. Adică, de ce n-ar fi?” Dar, după interviul acordat de Boos, PEPP-PT a intrat într-un declin.
Pe data de 19 aprilie, peste 300 de oameni de știință și de cercetători au publicat o scrisoare deschisă, cerând guvernelor să nu introducă niște sisteme care ar putea “permite o supraveghere fără precedent a societății la nivel general”.
Deși scrisoarea deschisă nu precizează nicio inițiativă, se consideră că, în general, criticile sunt îndreptate la adresa soluției PEPP-PT de urmărire socială, până atunci susținută de importante state membre ale UE, precum Germania și Franța.
Mulți cercetători afirmă că stratregia PEPP-PT este prea centralizată și vulnerabilă în fața guvernelor “care ar putea să deturneze obiectivul inițial”. Acest lucru se datorează faptului că, potrivit programului, datele utilizatorilor ar fi stocate pe un server central.
De la publicarea scrisorii dechise, tot mai mulți cercetători au pledat pentru folosirea unui protocol descentralizat de urmărire a contactelor, pe nume DP-3T, dezvoltat de cercetători elvețieni în colaborare cu un parteneriat tehnologic convenit între Apple și Google.
Asta a făcut ca mai multe țări să renunțe la PEPP-PT pentru DP-3T. Elveția, Austria și Estonia sprijină această abordare descentralizată, după cum arăta agenția Reuters.
Dar pentru Boos și echipa lui cea mai mare lovitură a survenit pe data de 24 aprilie, când Germania a anunțat că va adopta și ea această abordare “descentralizată”, Franța și Marea Britanie rămânând astfel singure în tabăra “centralizării”.
Oficial, Ministerul ceh al Sănătății a lăsat deschisă ușa colaborării cu PEPP-PT.
“Am dori să colaborăm cu ei pe viitor la standardizarea și interoperabilitatea mai multor soluții la nivel național”, a declarat prin email un purtător de cuvânt al ministerului.
Dar Kulveit, de la Institutul pentru Viitorul Umanității, s-a arătat sceptic față de o soluție pan-europeană bazată pe PEPP-PT. “Cred că, în cele din urmă, interoperabilitatea tuturor aplicațiilor europene individuale se va baza pe soluția oferită de Google și Apple”, a declarat el.
“Oricum, țările nu ar trebui să aștepte o soluție unică pan-europeană înainte de a-și dezvolta propriile lor aplicații de urmărire socială. Întotdeauna poți actualiza un protocol ulterior astfel încât [aplicațiile] să comunice între ele”.
