Testul temperaturii. Cât de eficientă și legală este termometrizarea?

Statul român a cheltuit circa 1,2 milioane de euro pentru achiziția de termometre, necesare realizării triajului epidemiologic, gândit ca măsură pentru prevenirea infecției cu COVID-19. Suma nu pare una impresionantă, însă este de 71 de ori mai mare decât s-a cheltuit cu un an în urmă. Asta în condițiile în care persistă atât controversele legale, despre corectitudinea termometrizării, cât și cele medicale, legate de eficiența măsurii
Foto: Kelly Sikke / Unsplash

Exact acum o lună, pe 15 mai, se termina starea de urgență impusă de autorități, iar trei zile mai târziu țara intra într-o stare de alertă. Una dintre măsurile luate de autorități pentru prevenirea infecției cu COVID-19 a fost triajul epidemiologic care constă în interzicerea accesului în instituții publice și spații închise a persoanelor cu febră mai mare de 37,3 de grade Celsius.

Decizia a determinat instituțiile statului, dar și companiile private, să înceapă să achiziționeze termometre digitale, cu infraroșu pentru determinarea temperaturii la nivelul pielii (la frunte). Școli, inspectorate de poliție, primării, muzee și instituții de cultură, Banca Națională, spitale, parchete, SRI, cu toate au cumpărat termometre, la prețuri diferite (majoritatea totuși la 200-400 lei / bucata, unele și de zece ori mai mult), în funcție de calitate.

Astfel, conform datelor consultate de SINOPSIS, în perioada 1 mai – 15 iunie, prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), au fost atribuite direct contracte în valoare de 5.608.444,99 lei, cărora li se mai adaugă contracte de 294.947,22 lei, prin notificări de atribuire.

În total, 3836 instituții publice au făcut așadar achiziții directe.

Am comparat situația de acum cu cea din perioada similară a anului trecut și am constatat că în 2019 piața termometrelor de pe SEAP a fost de 71 de ori mai mică. Totodată, în perioada 1 mai – 15 iunie 2019 au fost doar 69 de companii care au vândut termometre și dispozitive de termometrizare, în timp ce în 2020, pentru același interval, au fost 646 de companii implicate, aproape de 10 ori mai multe.

 

Primul ”test” major al măsurilor de triere epidemiologică a avut loc pe 15 iunie, când s-a organizat prima probă scrisă a examenului de Evaluare Națională. Cu această ocazie, conform datelor oficiale, a fost măsurată temperatura a 161.038 de copii (candidați la examen), dintre aceștia unul singur depășind maximul admis de 37,3C. Oricum, în cazul lui nu a fost vorba de simptome de coronavirus, ci ”s-a prezentat la examen cu o branulă în mână, fiind în tratament pentru enterocolită” (conform unui oficial din Ministerul Educației, citat de Libertatea).

Dincolo de toate aceste cifre, în spațiul public și pe rețelele de socializare au apărut, nu o dată, temeri în legătură cu legitimitatea și eficiența procedurii de măsurare a temperaturii. În continuare, încercăm să oferim răspunsuri și acestor chestiuni.

Termometrizarea: legalitate și eficiență

După cum am mai spus, din 15 mai, conform Ordinului Comun dintre Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, la intrarea în instituții publice și alte spații închise (magazine, săli de spectacol, de sport etc) va trebui să ți se ia temperatura cu un termometru non-contact. Iar dacă rezultatul depășește 37,3 de grade Celsius, după mai multe termometrizării, nu îți este permis accesul în spațiul respectiv.

Obligativitatea măsurii a fost contestată la Avocatul Poporului de mai mulți cetățeni și oameni politici, aceștia argumentând că termometrizarea ar trebui făcută doar de către personalul medical, că nu sunt respectate datele personale sau că măsura este ineficientă.

Printre contestatari se numără și deputatul Cătălin Rădulescu care a declarat public că prin termometrizare sunt accesate „toate datele personale” ale individului.

În prezent, Avocatul Poporului, Renate Weber, a contestat la rândul său măsura de triaj epidemiologic. Weber contestă faptul că elevii vor fi termometrizați la intrarea în examenul de evaluare națională și examenul de bacalaureat și susține că interzicerea accesului în sala de examen a celor care au o temperatură de peste 37,3 grade Celsius reprezintă o măsură care încalcă dreptul la educație.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) întărește la rândul său punctul de vedere al lui Weber și consideră măsura o discriminare indirectă „pe criteriul unei boli cronice neconfirmate”.

Foto: TheLily.com
Febra nu este specifică doar COVID-19

După cum argumentează atât Avocatul Poporului cât și CNCD, febra nu este un simptom care indică neapărat o infecție cu COVID-19. Totuși, e important de menționat că  studiile și explicațiile publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și de Organizația Mondială a Sănătății indică faptul că unul dintre cele mai comune simptome ale infecției cu noul coronavirus este febra.

În plus, Gabriel Diaconu, medic psihiatru, explică că măsura nu este specifică, dar că cel mai important este că „oamenii fac febră într-un context infecțios.”

Mai mult decât atât, o persoană cu febră nu este considerată instant infectată cu COVID-19. Procedura prevede ca atunci când e descoperită o persoană cu febră ea va fi trimisă la medicul de familie. Dacă medicul de familie depistează simptome specifice infecției cu noul coronavirus îi va recomanda pacientului testarea pentru COVID-19, iar dacă rezultatul este negativ medicul va stabili un diagonstic.

„Termometrizarea este un act medical și trebuie făcută doar de personal medical” 

Unul dintre principalele argumente folosite împotriva termometrizării la intrarea în spațiile comerciale sau în instituții publice este că aceasta este un act medical care ar trebui realizat doar de personalul medical.

În legislația românească nu există o definiție clară a actului medical, dar doctorul Gabriel Diaconu explică faptul că termometrizarea impusă pentru prevenirea răspândirii COVID-19 nu este un act medical, pentru că nu este realizat de un medic.

Doru Costea, avocat specialist în dreptul medical, explică la rândul său faptul că în literatura de specialitate actul medical este constituit din patru elemente:

  • medicul sau autorul actului medical
  • specialitatea medicului
  • tehnica folosită
  • scopul actului medical

Diaconu întărește și explică faptul că termometrizarea este și simplul act de a pune mâna pe fruntea cuiva pentru a-ți da seama cât de fierbinte este.

În plus, inclusiv în Ordinul Comun dintre Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii se menționează că instituțiile sunt obligate să desemneze un responsabil „pentru verificarea temperaturii tuturor persoanelor care intră în unitate/instituție” și nu se menționează că acel responsabil trebuie să facă parte din personalul medical.

„Termometrizarea încalcă datele cu caracter personal” 

În cazul respectării confidențialității datelor cu caracter personal, situația este mai nuanțată și depinde de mai mulți factori. Conform lui Bogdan Manolea, director al Asociației pentru Tehnologie și Internet, temperatura corpului unei persoane în sine nu este considerată o dată cu caracter personal pentru că nu poate identifica o persoană fizică.

Totuși, el explică faptul că temperatura devine o dată cu caracter personal atunci când este legată de alte date precum numele persoanei sau o înregistrare a unei camere de supraveghere care filmează fața unei persoane și ecranul dispozitivului de termometrizare.

În cazul intrării în supermarketuri, de exemplu, atunci când nu există o cameră care să filmeze în același timp fața persoanei și ecranul termometrului non-contact și cât timp datele nu sunt trecute într-un tabel nominal, termometrizarea nu încalcă datele cu caracter personal. În plus, Ordinul Comun care impune termometrizarea la intrarea în unități comerciale sau în instituții publice menționează că triajul epidemiologic nu înregistrează datele cu caracter personal.

„Termometrizarea nu este eficientă”

O altă narațiune folosită împotriva termometrizării este legată de faptul că aceasta nu ar fi eficientă, exemplul dat fiind faptul că termometrele non-contact pot înregistra valori anormal de scăzute.

Gabriel Diaconu explică asta faptul că un termometru non-contact autorizat nu măsoară temperatura, ci identifică febra. Conform lui Diaconu, termometrele non-contact pot comite erori în ceea ce privește evaluarea temperaturii normale sau a febrei, dar nu le va confunda niciodată între ele, adică dacă valoarea este sub 37,3 grade Celsius înseamnă că persoana nu are febră, iar dacă temperatura este peste 37,3 grade Celsius înseamnă că există un sindrom febril.

Totuși, problema în detectarea febrei poate apărea atunci când termometrele nu sunt conforme și astfel pot apărea erori. Conform Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, pe piața din România este interzisă introducerea de dispozitive medicale care nu sunt conforme.

Măsura stabilită de autorități e una în interesul sănătății publice, dar de pe urma ei au avut de câștigat companii pentru care s-a deschis o nouă piață (am detaliat mai sus).

 În final, să mai spunem că este adevărat că termometrizarea nu reprezintă o măsură miraculoasă care să poată opri răspândirea COVID-19. În primul rând, o parte din problemă sunt și persoanele asimptomatice. Un studiu publicat de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA evidențiază faptul că noul coronavirus poate fi transmis și de persoanele care au simptome foarte ușoare sau care nu au niciun simptom, acestea reprezentând o proporție considerabilă din cei infectați.

Același CDC menționează că termometrizarea nu este cea mai bună metodă pentru a opri pandemia și că cea mai eficientă măsură rămâne distanțarea socială.

Totuși, într-un interviu, fizicianul Jordan Dale de la Rush University Medical Center, unul dintre cele mai bune spitale din SUA, explică de ce termometrizarea are în continuare un rol important, chiar dacă nu este o metodă perfectă: „Să prevenim intrarea în instituție fie și a unei singure persoane infectate cu COVID-19 e un lucru care are un impact enorm.”

 

Sinopsis
Andrei Petre

Andrei Petre este reporter la ”Casa Jurnalistului”

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.