Afirmația din titlu a fost recent lansată de un înalt oficial rus. Oficialii de la București apreciază că nu există suficiente elemente concrete pentru a avea o reacție.
Faptele
Zamir Kabulov, reprezentantul special al președintelui rus Vladimir Putin în Afganistan, a declarat pe 5 iulie că unii membri ai serviciilor de informații americane sunt implicați în trafic de droguri din Afganistan, conform agenției Tass.
”Acești grozavi ofițeri americani, care ne acuză de diferite lucruri, sunt de fapt implicați în trafic de droguri. Avioanele lor care pleacă din Kandahar sau Bagram (orașe din Afganistan cu aeroporturi controlate de SUA – n.e.) zboară oriunde vor – în Germania, în România – fără să fie inspectate”, a declarat Kabulov. ”Orice om din Kabul îți poate spune asta, oricine e dispus să vorbească despre asta”.
Afirmația a fost preluată îndeosebi de presa rusă (printre altele, canalul de televiziune Rossiya 1 sau Kommersant) de mass media regională (din Afganistan, vezi aici și aici) dar și de Daily Beast, spre exemplu.
În România, informația a trecut aproape neobservată (o excepție: Karadeniz Press). Am încercat însă să obținem o reacție din partea autorităților române. După ceva timp de gândire, Ministerul Afacerilor Externe a spus că nu comentează și ne-a îndrumat spre Ministerul Apărării. De aici, mesajul a fost: ”Nu am identificat în acest material al agenției TASS elemente concrete cu privire la care să putem formula un punct de vedere”.
Contextul
Declarația oficialului rus este vădit una care își dorește să stârnească reacții, nefiind bazată pe vreo informație concretă, pe vreun raport official, ci doar pe supoziții și colportaj de zvonuri.
Declarația vine în contextul în care pe 26 iunie, cotidianul New York Times a publicat o investigație în care afirmă că un serviciu secret rusesc a oferit recompense insurgenţilor talibani afgani pentru a omorî militari americani sau din alte ţări NATO în Afganistan. Oficiali nenumiți, citați de NYT, spun că în urmă cu câteva luni că o unitate a serviciilor ruse de informaţii militare, implicată în tentative de asasinat şi alte operaţiuni secrete în Europa în scopul destabilizării Occidentului şi atacării persoanelor acuzate de trădare, a oferit în secret, anul trecut, recompense pentru atacuri care au avut succes. Militanţi islamişti ori elemente infracţionale asociate cu aceştia par să fi obținut bani oferiţi prin astfel de recompense.
O zi mai târziu, Ministerul rus de Externe a calificat informațiile ca fiind false, lucru întărit și pe 29 iunie de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că acestea sunt o ”minciună elaborată de către serviciile secrete americane”.
Totodată, în toate mesajele publice, oficialii ruși accentuează că pe 14 februarie 2003 Curtea Supremă din Rusia a calificat mișcarea talibanilor drept o organizație teroristă.
La rândul său, Robert O’Brien, consilierul prezidenţial american pentru siguranţă naţională, a declarat pe 1 iulie că administraţia Donald Trump va avea o reacţie virulentă dacă se va confirma că Rusia le-a oferit recompense insurgenţilor talibani afgani. Casa Albă a admis că au existat informaţii ale serviciilor secrete despre acţiunile Rusiei în Afganistan, dar susţine că preşedintele Donald Trump nu a fost informat deoarece datele nu erau confirmate. Referindu-se la presupusa colaborare a Rusiei cu talibanii, Robert O’Brien a precizat, potrivit agenţiei Reuters: „Sunt acuzaţii importante care, dacă se vor confirma, vă pot garanta că preşedintele va recurge la acţiuni puternice”.
Oricum, în cele din urmă informațiile din NYT au fost ulterior ”diluate” în sensul că dovezile despre presupusele recompense nu sunt concludente, iar plățile făcute nu au mers direct către grupările de talibani (detalii aici și aici)
”Implicarea” României
Menționarea României în declarația oficialului rus nu pare să fie întâmplătoare. Desigur, baze și aeroporturi militare de la noi sunt folosite ca zonă de tranzit pentru avioane NATO / americane, dar altfel afirmația lui Zamir Kabulov nu este susținută de nimic altceva.
Declarația oficialului rus poate fi citită totuși și în contextul în care Moscova a avut în ultima vreme reacții la recent aprobata Strategie Națională de Apărare a Țării, care include Rusia pe lista amenințărilor la siguranța națională. La mijlocul lui iunie, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, spunea că acest lucru e explicat de dorința României de a consolida prezența SUA și a NATO în regiunea Mării Negre. Bucureștiul nu este capabil să gândească independent și nici să se afirme independent, preluând „schemele de confruntare ale altora” și contribuind la creșterea tensiunilor și neîncrederii în regiune, chiar cu prețul propriilor interese, mai spunea Maria Zaharova.
