Bulgaria. Lustrația, securitatea și statul mafiot

Protestele împotriva guvernului bulgar durează de o lună. Se fac apeluri şi la lustrație. La 30 de ani după căderea comunismului, cu garda veche la pensie, mai poate ea schimba ceva? O analiză publicată de Deutsche Welle

Mesajul sună cam așa: ”Lustrație! Cerem excluderea din politică și societate a foștilor membri ai Partidului Comunist Bulgar (PCB), a agenților fostei securități, precum și a reprezentanților fostei elite comuniste!”

Protestele împotriva guvernului bulgar durează de circa 30 de zile, iar apelurile de acest fel din partea organizației BOETZ pentru lustrație sunt din ce în ce mai insistente. Într-un interviu acordat Radio Plovdiv, ex-președinte al comisiei de studierea fostelor servicii secrete bulgare, Metodi Andreev, a numit lipsa lustrației drept cauza existenței ”statului mafiot”.

Lustrație, dosare și arhive

Lustrația (din latinescul lustrare, ”a face luminos” sau ”a purifica”) înseamnă îndepărtarea sistematică a persoanelor compromise politic din funcțiile publice. Există doar câteva exemple istorice în acest sens. Excluderea – imediat ridicată – a foștilor național-socialiști din funcții publice în Germania, după 1945, ori interdicția, din 1990, privind ocuparea de funcții publice de către foşti lucrători ai poliției secrete a RDG. În 1990, cu o lustrație de facto, Germania a pornit pe un drum diferit de cel al statelor fostului bloc estic.

Protestatari anti-corupție bulgari

Condiția necesară pentru lustrație este deschiderea arhivelor. Ceea ce pentru omul obișnuit pare a fi un simplu vraf de hârtie, are o putere explozivă enormă: aici, în arhive se găsesc documente despre tortură, omor, spionaj, psiho-teroare, jaf, delapidare, contrabandă sau spălare de bani. Nu din întâmplare toate serviciile de securitate ale statelor socialiste și partidele comuniste au început să-și distrugă arhivele în 1989.

La Berlin, pe 15 ianuarie 1990, manifestanții au luat cu asalt sediul STASI tocmai pentru a păzi aceste arhive. În Bulgaria, demonstranții au luat la țintă sediul partidului comunist, în timp ce serviciul de securitate DS a distrus aproape 40 la sută din arhivele sale până în vara anului 1990.

În afara Germaniei, a durat până la cele două extinderi către est ale UE în 2004 și, respectiv, 2007, până când aproape toate statele foste socialiste au pus la dispoziție documentele fostelor lor poliții secrete. În Bulgaria, astfel de tentative au eșuat de mai multe ori anterior.

Conexiuni: Securitatea – Mafia – Corupția

De ce problema fostelor cadre comuniste produce atâta vâlvă în Bulgaria chiar și după 30 de ani? Răspunsul rezidă în rolul complex al securității statului bulgar în timpul tranziției. Experți precum Momchil Metodiev, cercetător la Institutul de Istorie Contemporană din Sofia, consideră de necontestat faptul că rețelele securității statului comunist și cadrele sunt cheia apariției ”statului mafiot” modern.

În anii tulburi ai tranziţiei, după 1990, multe milioane au dispărut din activele partidului și ale statului prin rețele și conexiuni între ofițerii securității de stat, ai partidului și funcționari din mediul economic.

Potrivit unui defector, în 1980 serviciul secret sovietic KGB număra deja peste o mie de milionari în Bulgaria, care  câștigaseră putere și avere datorită pozițiilor pe care le ocupau în stat. În anii 90 s-au mai adăugat câțiva.

Bulgarien Anti-Regierungs-Proteste in Sofia

Se spune că premierul Andrei Lukanov a distribuit milioane de leva în ”valize roșii” cadrelor alese pe sprânceană din rândurile partidului și ale securității statului pentru a înființa companii, instituții de presă, magazine, hoteluri, bănci și companii de asigurări.

Banii statului au fost privatizați, ofițerii securității și membrii partidului făcând astfel saltul către o noua eră. Când căderea comunismului i-a obligat pe vechii tovarăși ai partidului și ai serviciului secret să renunțe la o parte din puterea lor politică, ei și-au asigurat influența economică și socială.

Verificările întreprinse acum de ”comisia pentru dosare” arată o imagine clară a felului în care politica, economia și societatea din Bulgaria au fost înțesate cu angajați oficiali și neoficiali ai fostei securității. Chiar și după mai bine de trei decenii, aceasta este legătura simbolică dintre cadrele comuniste, rețelele criminale, corupția, îmbogățirea și înțelegerile din spatele ușilor închise.

Lustrația, un eșec în Bulgaria 

În Bulgaria, acest cerc vicios nu a fost niciodată rupt. Partidul Socialist Bulgar, reales în vara lui 1990, a reușit să torpileze cererile privind deschiderea arhivelor și lustrația. Opoziția a eșuat și ea: în 1997 și 2001, guvernul a încercat să deschidă arhivele lui Ivan Kostov și să efectueze controale, dar tentativele au eşuat. Un detaliu picant: judecătorii constituționali care au blocat legea în acest sens au fost ei înșiși foști informatori ai securității statului.

Astfel, deschiderea dosarelor a fost tergiversată până la aderarea Bulgariei la UE în 2007. La acel moment a fost înființată rapid ”comisia pentru dosare” – KOMDOS. Este adevărat, KOMDOS a reușit pentru prima dată să colecteze și să deschidă o mare parte din documentele rămase. Însă fostii agenți ai serviciului secret nu trebuie să se teamă de lustrație sau de consecințe legale.

Bulgarien Anti-Regierungs-Proteste in Sofia

În 2010 a avut loc un caz sugestiv: un număr mare de diplomați bulgari de rang înalt au fost expuși ca foști angajați ai securității statului. A fost pentru prima și ultima oară când s-au decis concedieri. Cu toate acestea, această ”lustrație tăcută” a fost invalidată de instanța administrativă, ea neavând temei legal.

Lipsa lustrației este o traumă colectivă în Bulgaria. ”O deschidere a arhivelor și lustrația, la începutul tranziției, ar fi putut împiedica sau cel puțin limita vechile grupări și dependențe, care încă mai există și stau la baza corupției de astăzi”, apreciază Momchil Metodiev. Umbra lungă a acestor insuccese a bântuit politica și societatea bulgare timp de trei decenii. Acum s-a ajuns – încă o dată – la proteste de masă.

Lustrația, model de viitor?

Însă mai este lustrația o opțiune realistă în 2020? Experți precum Metodiev sunt mai degrabă sceptici: ”Este greu de spus ce rezultate ar mai putea avea astăzi lustrația”. Vechea gardă a partidului și securităţii a ieșit deja la pensie, predând ștafeta generației următoare.

Lustrația, așa cum este ea cerută de protestatarii de astăzi, nu va mai produce noi elite. După 30 de ani de la căderea comunismului, ea ar putea avea strict o semnificație simbolică. Totuși, lustrația ar putea constitui baza morală pentru dezvoltarea de noi elite, o năzuință împărtășită de aproape toate cercurile societății bulgare.

 

Sinopsis
Christopher Nehring / Deutsche Welle

Christopher Nehring este comentator la Deutsche Welle.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.