S-a relatat pe larg că cel puțin 800 de oameni ar fi murit anul acesta din cauza credinței în false informații medicale legate de noul coronavirus, respectiv crezând că băuturile tari ajută la combaterea COVID-19. Realitatea nu este însă chiar aceasta
Un studiu
Totul a început pe 11 august, când în ”American Journal of Tropical Medicine and Hygiene” se publica un studiu intitulat ”Infodemia legată de COVID-19 și impactul său asupra sănătății public: o analiză globală a datelor din social media”. Studiul poate fi găsit aici.
Acesta a examinat informații din 87 de țări care au circulat pe rețelele sociale sau pe site-uri de știri, prezentate sub forma unor zvonuri, teorii ale conspirației sau stigmatizări despre COVID-19.
Aproximativ 80% din informațiile analizate au fost false, cele mai multe dintre acestea făceau referire la căile de transmitere a virusului, măsurile de prevenire și tratamente, se spunea în studiu. Zvonurile și știrile false promovau consumul unor substanțe extrem de periculoase precum metanolul, alcoolul etilic, clorul sau dezinfectantul, iar în India și în unele țări din Africa s-au răspândit zvonuri despre imunizarea organismului cu semințele unor plante toxice.
Cum l-a prezentat presa
Studiul amintit a atras imediat atenția presei internaționale. Agențiii de presă (DPA), numeroase publicații de limbă engleză (să menționăm aici doar BBC , The Independent, Montreal Gazette) sau de limbă germană (ZDF, Ärzteblatt, Bild der Frau, Heute Austria) au relatat pe larg despre concluziile studiului.
Desigur, informația a ajuns și în România unde mai multe publicații au prezentat-o pe larg. Menționăm aici doar agenția națională de presă Agerpres, portalul G4Media sau Știrile ProTV.
Bazate pe datele din studiu, relatările de presă au scos în evidență, în primul rând, ideea că cel puțin 800 de persoane ar fi murit în lume în urma dezinformărilor legate de pandemia de coronavirus, acestea consumând substanţe alcoolice foarte concentrate în încercarea de a-şi dezinfecta corpurile. Ba chiar publicațiile din România au mărit miza, relatările lor accentuînd, îndeosebi în titlu, că ”informațiile eronate legate de coronavirus sunt responsabile de mii de decese”.
S-a mai relatat că, potrivit cercetării, 5.900 de persoane au fost spitalizate după ce au consumat metanol, 60 dintre acestea pierzându-şi ulterior vederea.
Totodată, s-a spus că informaţiile eronate care au circulat printre utilizatorii indieni ai reţelelor sociale i-au determinat pe mulţi să consume urină de vacă sau bălegar pentru a se proteja de infecţie, în timp ce în Arabia Saudită consumul de urină de cămilă a fost promovat drept leac împotriva virusului.
Studiul, care a analizat date prelevate din 87 de ţări, în 25 de limbi, a constatat de asemenea că unele persoane din Asia şi angajaţi din sistemul sanitar au fost în repetate rânduri stigmatizaţi şi s-au confruntat cu abuzuri verbale şi fizice.
Exceptând stilul de prezentare și unele exagerări factuale, relatările de presă sunt aparent exacte, însă doar în ce privește o secțiune a studiului prezentat. Cercetarea citată nu a încercat însă să măsoare numărul total al deceselor cauzate la nivel mondial de către informațiile medicale false legate de noul coronavirus.
De fapt, echipa de cercetători, formată din oameni de ştiinţă din mai multe ţări, inclusiv din Australia, Japonia şi Thailanda, a încercat în primul rând să ofere niște date publice și să tragă un semnal de alarmă astfel încât guvernele și organizaţiile internaţionale să monitorizeze mai bine dezinformarea în mediul online şi să coopereze cu companiile de social media pentru a difuza informaţii corecte.
Un mit și mai multe probleme
Datele prezentate în ”American Journal of Tropical Medicine and Hygiene” erau de fapt date compilate, din intervalul decembrie 2019 – aprilie 2020, și se bazau aproape în întregime pe alte studii anterioare (de exemplu, acesta) despre consumul de alcool concentrat în Iran, care la rândul lor proveneau din date oficiale de la Ministerul iranian al Sănătății sau de la Organizația iraniană de Medicină Legală.
Doar pentru o scurtă comparație, să spunem că ultima organizație amintită mai sus arăta că în martie-aprilie 2018, 728 de iranieni s-au intoxicat în urma consumului de alcool concentrat, peste 400 dintre aceștia decedând din această cauză. Oricum, conform unui alt raport, Ministerul Iranian al Sănătății a înregistrat între 23 februarie și 2 mai anul acesta 5876 de spitalizări în urma intoxicării cu methanol, iar 534 de persoane internate ar fi murit din această cauză.
Dar să revenim la studiul din ”American Journal of Tropical Medicine and Hygiene” și la datele conținute de acesta. Astfel, în cercetare se mai spune că situații similare – respectiv intoxicare cu alcool – au dus la 44 de morți în Turcia, India și Qatar.
Desigur, acest carusel de cifre este destul de greu de urmărit de către jurnaliștii care sunt obișnuiți cu date cât mai simplificate și ușor de prezentat. Iar dacă informațiile de plecare se bazează pe relatări ale oficialilor iranieni – despre care chiar jurnaliștii BBC au spus în alte știri că nu prezintă prea multă încredere – acestea ar fi trebuit fi privite oricum cu mai multă circumspecție.
În plus, o urmărire mai atentă a cifrelor prezentate mai sus ar fi dus destul de simplu la ideea că Iranul are o problemă cu numărul relativ mare de persoane care se intoxică sau chiar mor din cauza consumului de alcool concentrat, situația fiind în primul rând datorată faptului că în această țară este interzis consumul de alcool. Abia recent, odată cu pandemia de coronavirus au început să apară și relatări care fac o (posibilă) legătură între COVID-19 și această stare de fapt (vezi de exemplu aici).
Nu în ultimul rând, studii anterioare – și citate inclusiv în ”American Journal of Tropical Medicine and Hygiene” spun că unele dintre morțile cauzate în Iran de consumul de metal ar putea să fie de fapt explicate prin băutul de plăcere a alcoolului (ethanol) aflat la îndemână. ”Din datele pe care le avem la dispoziție, nu putem spune câți iranieni au consumat alcool concentrat în scopuri recreaționale și câți dintre ei l-au băut pe post de dezinfectant gastrointestinal, prin care să prevină sau să trateze infectarea cu COVID-19”, se arată într-un astfel de studiu.
În încheiere, să mai spunem că și Organizația Mondială a Sănătății a tras, încă din luna aprilie, un semnal de alarmă, avertizând că alcoolul nici nu tratează, nici nu previne infectarea cu COVID-19, spunând clar că ”este un mit periculos să crezi că consumul de alcool puternic poate distruge acest virus”. Până una-alta, conform datelor OMS, excesul de alcool face oricum circa 3 milioane de victime anual.
Concluzii
Există, cu certitudine, unii oameni care consideră că virusul ce duce la COVID-19 poate fi tratat prin metode neștiințifice, inclusiv prin intermediul consumului de alcool de concentrație mare. Studiile și informările pe acest subiect sunt destul de numeroase, clare și nu lasă loc de interpretări.
Însă, un studiu precum cel publicat de ”American Journal of Tropical Medicine and Hygiene” nu a avut drept scop să menționeze numărul (nici măcar probabil) al deceselor cauzate la nivel mondial de către consumul de alcool, ci doar să semnaleze existența în spațiul online a multor informații medicale false legate de noul coronavirus. Și a pericolului prezentat de acestea.
Numeroase publicații – atât internaționale, cât și din România – au preluat însă sumar și trunchiat informația, nu au verificat toate sursele aflate la dispoziție (ceea ce ar fi permis o mai bună contextualizare a concluziilor studiului) și au prezentat în plan secund pericolul reprezentat de informațiile medicale false. Ceea ce, într-un fel, a dus tocmai la întărirea unui mit pe care încercau să îl combată.
Acest articol se bazează pe informații furnizate și de către FullFact.org.
