Un interviu cu Janka Oertel, directoare a Programului Asia din cadrul think-tankului Consiliul European pentru Relații Externe (ecfr.eu)
Principalele idei
==>Pandemia de coronavirus a făcut blocul european să fie mai reticent, mai pragmatic dar și mai realist în relația cu China.
==>Europa trebuie să lucreze în mod colectiv pentru a-și apăra interesele, valorile și standardele în relația cu Beijing, ca o autoritate reală la nivel global.
==>Europa nu trebuie să facă nici un fel de compromis când vine vorba de combaterea narativei și agendei chineze
==>În relația cu China, România ar putea să folosească experiența altor state europene drept ghidaj
==>Până în acest moment, Uniunea Europeană nu a fost îndeajuns de vocală cu privire la derapajele Chinei pe plan politic
Cum a schimbat pandemia relațiile dintre China și Uniunea Europeana (UE)? Percepeți schimbarea ca fiind una în bine sau în rău?
Pandemia a accelerat un trend pre-existent în relațiile dintre UE și China, iar blocul european este mai reticent, mai pragmatic și mai realist în felul în care statele membre își desfășoară activitatea cu China.
Atitudinea hotărâtă care vine dinspre Beijing atât pe politică internă, cât și externă, dar și lipsa unei reciprocități pe plan economic nu mai poate fi ignorată.
Ce politici noi ar trebui abordate, luând în considerare acest nou context în care trăim?
Prioritatea principală pentru UE este să coopereze alături de China într-un mod coerent. China reprezintă o putere mult prea mare și complexă pentru ca aceasta să fie confruntată de către un singur stat.
Europa trebuie să lucreze în mod colectiv pentru a-și îmbunătăți măsurile de defensivă și de ofensivă cu scopul de a-și apăra interesele, valorile și standardele ca și o autoritate la nivel global.
Este nevoia ca UE să fie mai categorică în combaterea narativei și agendei chineze (propagandă, dezinformare, aspirații de dominare globală)?
Da, categoric. Aceste eforturi ale Chinei pot submina societăți liberale și structuri democratice. Europa nu trebuie să facă nici un fel de compromis când vine vorba de trasarea unor limite clare cu privire la ce este admis și ce nu.
Observ că Romania are o abordare reticentă cu privire la China. Cum credeți că va evolua această relație?
Recunosc că nu sunt un expert pe relațiile dintre China și România, dar dacă experiența altor state europene poate servi drept ghidaj, Beijing nu intenționează să intensifice relațiile comerciale cu statele UE. Dimpotrivă, acestea se pot diminua și mai mult în viitorul apropiat.
Ce tipuri de politici ar trebui abordate de UE în regiunea Balcanilor de Vest și cu privire la Parteneriatul Estic pentru a contracara agenda de la Beijing?
Este obligatoriu ca UE să integreze regiunea învecinată în eforturile sale de a construi o concurență echitabilă pe plan economic și de a crea oferte atractive și sustenabile pe sectorul infrastructurii în mod special. Aceasta este o prioritate pentru a crește conectivitatea statelor membre în contextul unor norme și valori europene.
UE are o oarecare dependență economică față de China. Luând în considerare cum a evoluat situația politică în China dar și asertivitatea de care Beijing a dat dovadă în regiune, este UE capabilă să se distanțeze de China și să își câștige din independență pe acest front economic?
UE nu este dependentă economic de China. Chiar și în cazul Germaniei, care este cel mai mare partener comercial UE al Chinei, exporturile către China sunt doar 7%, comparativ cu 60% în interiorul UE.
China este o piață interesantă, însă de când aceasta a început să abordeze un model economic de tipul „dual circulation” se poate observa cum China aspiră să devină tot mai independentă din punct de vedere economic. Pe termen lung, este posibil să nu mai fie loc pentru multe companii europene în China, iar diversificarea relațiilor este esențială pentru a reduce dependența economică.
Rivalitatea dintre China și Statele Unite pare să devină tot mai tensionată. Credeți că atmosfera ostilă dintre cele două mari puteri va influența cum percepe UE relația sa cu China?
Da, Europa nu poate să separe politicile față de China, de agenda de guvernare si procesele generale ale Uniunii Europene, dar să sperăm că blocul european va fi în stare să contribuie la o ameliorare a acestor tensiuni îngrijorătoare.
În timp ce pandemia a distras atenția de la restul problemelor din lume, virusul monopolizând majoritatea buletinelor de știri, China a devenit mai ambițioasă în obiectivele sale. De la încălcarea drepturilor omului, distrugerea vocilor de opoziție cu privire la originile virusului, la Hong Kong sau Xijiang. Credeți că UE a făcut îndeajuns pentru a contracara agenda politică a Chinei și obiectivele sale?
Până în acest moment, UE nu a fost îndeajuns de vocală cu privire la derapajele Chinei pe plan politic: încălcarea drepturilor omului în Xijiang, situația alarmantă din Hong Kong sau luarea de ostatici canadieni și europeni.
Charles Michel (președintele Consiliului European) a fost destul de categoric în declarațiile sale din cadrul conferinței de presă de dinainte de întâlnirea liderilor de luni (14 septembrie: întâlnirea virtuală dintre liderii UE și președintele chinez, Xi Jinping, detalii mai jos – n.e.). De asemenea, vizita președintelui Senatului ceh în Taiwan a fost primită cu încurajări de către Europa. Într-adevăr, sunt anumite lucruri care încep să se schimbe treptat.
Ar trebui ca UE să mențină China la standarde mai ridicate cu privire la valorile sale liberale, la fel cum o face cu alte țări?
Da, China ar trebui ținută la aceleași standarde ca și restul țărilor. Dacă centrele de concentrare din Xijiang ar fi fost în altă țară, cel mai probabil Uniunea Europeană ar fi impus sancțiuni până acum.
Ați observat niște tentative de dialog care au reieșit din conversația pe care liderii UE au avut-o cu președintele Xi Jinping pe 14 septembrie?
Discuțiile care au avut loc pe subiectul încălzirii globale sunt un pas în direcția cea bună, care va ajuta la o mai bună coordinare între cei doi actori.
Europa are nevoie ca statul chinez să-și respecte angajamentele și promisiunile cu privire la acest subiect care trebuie abordat urgent. De asemenea, este important de a fi menținute canalele de comunicare deschise, în special în momente de criză, când vremurile sunt mai grele.
Rezumat: Întâlnire UE – China
Întâlnirea virtuală dintre președintele chinez, Xi Jinping și liderii Uniunii Europene (președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și cancelarul Germaniei, Angela Merkel) din 14 septembrie, s-a axat în jurul a patru subiecte de interes public:
Comerț și investiții:
Negocierile privind un acord între China și UE care va viza reglementarea întreprinderilor de stat, avansarea tehnologică și transparența subvențiilor, au fost primite cu optimism de către ambele părți. UE a subliniat nevoia urgentă de a recalibra accesul la piețe și de a dezvolta o abordare mai sustenabilă în acest sector.
Încălzirea globală:
China este un partener esențial în lupta împotriva încălzirii globale, prezervării biodiversității și a reducerii emisiilor de gaz, iar UE dorește să vadă China luându-și un angajament mai serios în acest sens.
Covid-19:
Uniunea Europeană a amplificat nevoia unui răspuns global și a unei responsabilități comune cu privire la dezvoltarea și implementarea unui viitor vaccin împotriva Covid-19.
Afaceri internaționale:
UE și-a exprimat îngrijorarea față de implicarea Chinei în Hong Kong și față de modul în care sunt tratate comunitățile musulmane din Xijiang și Tibet. Uniunea Europeană va face presiuni astfel încât China să-și asume o responsabilitate mai mare față de menținerea unui sistem politic bazat pe reguli, precum respectarea drepturilor omului, promovarea securității și stabilității regionale (în Marea Chinei de Sud) și promovarea unei dezvoltări sustenabile (în Africa), în conformitate cu standardele internaționale.
