Cât de utilă este testarea în masă?

Odată ce al doilea val al pandemiei de coronavirus lovește tot mai puternic Europa, testarea rapidă, în masă, devine o opțiune ce merită luată în calcul. Se reușește astfel – cu o bună rată de succes – identificarea cazurilor de persoane infectate, izolarea contacților și, implicit, stoparea răspândirii virusului COVID-19. În România, pe acest subiect este însă o tăcere aproape deplină
Foto: Unsplash

Pe scurt:

==> Slovacia este prima țară din lume care a folosit o testare în masă, folosind kituri pentru detecția de antigen. Au fost testate 3,6 milioane oameni în câteva zile, circa 1,06 la sută dintre aceștia fiind depistați pozitiv. Campania, asumată transparent de către stat, a costat circa 52 milioane de euro

==> Testarea în masă e luată în calcul – chiar dacă la nivel mai mic – și în alte țări: în Anglia (unde 500.000 de persoane din Liverpool vor fi testate), Germania, Franța etc. Măsura a fost oricum folosită, cu succes, tot la nivel regional, în China și alte țări asiatice.

==> În România, subiectul testării în masă cu teste rapide este fie ignorat, fie politizat. Între timp, pe piața liberă de aici, există multe oferte de testare individuală, dar la prețuri mari și foarte mari. Spre exemplu, unul din kiturile folosite în Slovacia a fost achiziționat acolo la un preț de 4 euro, în timp ce în România prețul său este de 69 lei+TVA (și acesta e oricum unul din cele mai mici prețuri de la noi).

Cum se testează o țară

În Slovacia tocmai a avut loc o interesantă premieră mondială: a fost lansat un program de depistare a coronavirusului, la nivelul întregii  populaţii adulte, cu teste pentru detecția de antigen.

Cifrele: Totul a început cu o fază-pilot a proiectului, la nivelul a două regiuni, Orava și Bardejov, unde se înregistraseră multe cazuri de infectări. Acolo, timp de trei zile, începând cu 23 octombrie, au fost testați rapid circa 141 de mii de persoane, adică aproape 91 la sută dintre cei eligibili.

O săptămână mai târziu a început prima etapă națională a testării, care a durat două zile (31 octombrie – 1 noiembrie) și au fost recoltate probe de la 3.625.322 de slovaci cu vârste de peste 9 ani, ceea ce reprezintă circa 95 la sută din întreaga populație targetată.

Au fost depistate pozitiv 38.359 de persoane, adică 1,06 la sută din numărul total. Restul populației urmează să fie testată la sfârșitul acestei săptămâni. Circa 45.000 de medici, personal sanitar, soldați, pompieri și polițiști, plus personal administrativ, au fost implicați în această campanie, care s-a desfășurat în aproape 5.000 de centre de testare din întreaga țară.

Participarea la test este gratuită şi voluntară, dar persoanele care nu au participat la acest program de testare au ca alternative fie să prezinte un test PCR negativ efectuat la un centru privat, fie să se autoizoleze la domiciliu timp de o săptămână.

Cine nu are un certificat de test negativ riscă o amendă substanţială dacă este identificat și reținut de către poliţie. Și persoanele cu rezultat pozitiv trebuie să intre imediat în carantină timp de 10 zile.

Costuri: Pentru efectuarea acestor teste, Slovacia a cumpărat circa 13 milioane de kituri de testare, al căror preț mediu este de circa 4 euro / kit. Așadar, prețul ar fi fost de circa 52 milioane euro. Cum achiziția s-a făcut însă în cantități mari, este foarte probabil să se obținut în final un preț ceva mai mic.

De achiziție s-a ocupat compania Rezervelor de Stat (Správa štátnych hmotných rezerv Slovenskej republiky) , toate contractele de achiziție fiind făcute publice (de exemplu, puteți vedea aici detalii despre cea mai importantă achiziție, de peste 10 milioane euro).

Kituri de testare: Cele 13 milioane de kituri de teste antigenice au fost cumpărate din trei surse:

–       10 milioane de teste de tipul Standard Q de la compania SD Biosensor (detalii despre test aici)

–       Kituri de tipul Panbio COVID-19 Ag, de la compania Abbott (detalii aici)

–       Kituri de tipul Biocredit COVID-19 AG de la compania RapiGen (detalii aici)

Toate kiturile de testare sunt înregistrate în registrul european EUDAMED și au fost cumpărate direct de la producători, prin intermediul unor distribuitori locali.

Campania de testare în Slovacia
Cât de eficace sunt testele antigen?

Nimeni nu contestă faptul că acest tip de teste dau rezultate rapide – uneori în câteva minute – dar sunt mai puțin precise decât testele moleculare PCR, pentru care tampoanele nazale trebuie trimise la un laborator de analize. Cifrele în această privință diferă destul de mult, depinzând de tipul de depistare a antigenului, oricum acestea se estimează că identifică circa 70-95 la sută dintre cazurile de infecție detectate de testele PCR.

Revenind la cazul Slovaciei, guvernul de la Bratislava și-a motivat decizia de a apela la testare în masă ca o măsură de a încetini răspândirea virusului şi de a evita un nou ”lockdown”. „Aceasta va fi calea noastră către libertate”, a spus premierul Igor Matovic, sugerând că restricţiile asupra pandemiei ar putea fi ori relaxate după finalizarea testelor, ori întărite dacă programul nu este implementat pe deplin.

”Avem mari şanse să arătăm Europei şi lumii că lucrurile se pot face diferit, fără a închide economia şi a lăsa milioane de oameni fără locuri de muncă”, a declarat el în ajunul campaniei de testare, citat de agenţia slovacă de presă TASR. Răspunzând criticilor privind acurateţea rezultatelor date de testele antigen, Matovic a apreciat că şi dacă numai jumătate din aceste rezultate sunt corecte acest lucru este de mare ajutor în combaterea pandemiei, în plus această măsură urmând să salveze ”sute de vieți”. ”Cred cu tărie că această soluţie va funcţiona în Slovacia cu condiţia ca aceia care au primit certificatul că sunt negativi să fie în continuare responsabili, iar aceia care au primit rezultat pozitiv să rămână în carantină cu familia”, a insistat premierul.

Cine va mai utiliza testarea rapidă în masă?

Chiar dacă nu se pot trage încă concluzii definitive privind experimentul slovac, deja acesta va fi replicat și în alte părți, e drept că la o scară mai mică. S-a anunțat că aproximativ jumătate de milion de oameni vor fi testați pentru Covid-19 în orașul Liverpool din Marea Britanie.

Această măsură reprezintă prima încercare a guvernului britanic de testare în masă, scopul fiind extinderea programului și depistarea cât mai multor cazuri pozitive de virus, izolarea lor și revenirea la viața normală.

Testarea la Liverpool va avea loc în locații deja existente, cum ar fi spitale, cămine, școli, facultăți și la locurile de muncă. Circa 2.000 de soldați și personal militar se vor implica în acest efort de testare. Cei care vor fi confirmați pozitiv vor fi înștiințați printr-un mesaj sau email din partea National Health Service (NHS) care se ocupă cu testarea și depistarea cazurilor de Covid-19. Aceștia vor fi rugați să se autoizoleze și să împărtășească detaliile persoanelor cu care aceștia au intrat în contact.

Departamentul de Sănătate a declarat că acest plan pilot va putea ajuta în a înțelege cât de repede și cât de eficient vor putea fi testați oamenii. Rezultatele vor pune bazele unei strategii de testare care va putea fi dusă ulterior la un nivel mai mare.

Programe de testare de o asemenea anvergură au fost anunţate, de asemenea, de Germania, Franța sau state europene mai mici, precum Croația, Luxemburg şi Monaco. Și să reamintim că, în mai, circa 10 milioane de oameni din Wuhan (China, focarul originar) au fost testați, în cadrul unei campanii care a durat 19 zile și în urma căreia au fost identificate 300 de cazuri, toate asimptomatice.

Foto: Unsplash
Cum stau lucrurile în România

Despre testare în masă încă nu se vorbește serios la noi în țară. Până acum, acest subiect a fost doar politizat (ex: fostul primar al Bucureștiului, Gabriela Firea acuză guvernul ”de crimă” pentru ignorarea testării extinse, ”singura măsură care salvează vieți”), în rest aproape complet ignorat  sau neînțeles de către decidenții politici.

Asta nu înseamnă că nu există o generoasă ofertă pe piață de posibilități de testare rapidă cu kituri de depistare a antigenului, cel mai adesea importate, dar și produse la nivel local.

Numai că această ofertă există doar la clinicile private și nu este chiar ieftină. Dacă e să comparăm cu situația din Slovacia, unde un kit de testare rapidă a fost achiziționat de către guvern la un preț de circa 4 euro, prețurile din România sunt semnificativ mai mari, de cel puțin patru-cinci ori.  (vezi, spre exemplu, aici sau aici).

Oportunitatea a fost exploatată și de varii întreprinzători care nu au neapărat experiență sau expertiză medicală, dar care au văzut un potențial comercial. Un exemplu mai aparte, dintre multele la îndemână, e oferit de societatea comercială care operează și postul de televiziune Nașul TV, care importă teste de identificare a anticorpilor din Germania, pe care le vinde prin intermediul unor campanii media drept teste de depistare a virusului COVID-19.

O problemă cu testele de depistare a antigenului oferite pe piața din România este că nu există o acreditare unitară, conformă a produselor. Recent, un anunț publicitar din Ziarul Financiar din 27 octombrie, anunța că Medimfarm, o companie farmaceutică din Ploiești “cu peste 30 de ani de experiență în România” este unicul distribuitor al testelor “Standard Q Covid 19-Ag” (da, da, e același test folosit preponderent în Slovacia), ”primele și până în acest moment singurele avizate de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) destinate diagnosticării infectării cu virusul SARS-CoV-2 pe baza detecției de antigen”.

Foto: SD Biosensor Inc

În urmă verificării informațiilor, există într-adevăr documentație oficială atât din partea OMS, cât și din partea UNICEF cu privire la aprobarea acestui test de COVID-19. “’Standard Q Covid 19-Ag’ a primit aprobare pentru a putea fi folosit în regim de urgență cu scopul de a diagnostica rapid virusul COVID-19.”  Conform producătorului, SD Biosensor Inc, testul se face prin intermediul unui tampon nasofaringian, iar acesta este doar un test de depistare inițială a virusului și nu ar trebui să reprezinte singura modalitate de diagnosticare. De asemenea, acest test “nu ar trebui să fie administrat de către indivizi, nefiind pentru uz personal. Testul poate fi administrat doar de către personal medical calificat.”

Să mai spunem că distribuitorul român anunță un preț de vânzare a testului sub prețul pieței (ar fi de 69 lei + TVA), dar de vreo patru ori decât prețul obținut de Slovacia, iar tot profitul obținut din vânzări ar urmă să fie donat familiilor celor decedați din cauza SARS-Cov-2.

Oricum, testul Standard Q Covid 19-Ag, la prețul de 4.97 de dolari , este inclus într-un proiect al Organizației Mondiale a Sănătății  de creare a unui parteneriat global în valoare de 120 de milioane de dolari, cu scopul de ajutorare a familiilor cu venituri mici și medii pentru a accesa teste pentru depistarea COVID-19 care să poată fi accesibile ca preț. Parteneriatul a avut loc între Fundația Bill și Melinda Gates, producătorul de teste Abbot și SD Biosensor Inc, compania coreeană producătoare.

Scopul asumat de către OMS – care susține ideea de a se folosi testele de depistare a antigenului, pe scară largă – este crearea de „teste care să fie până în 5 dolari” ca să se adreseze „țărilor cu venituri mici și medii”. Acest parteneriat face parte din programul OMS de promovare a accesului la testarea pentru COVID-19 (Access to Covid Tools – ACT- Accelerator) care dorește să suplinească din nevoia uriașă de testare la nivel global, care nu este îndeplinită de către actualii actori de pe piață.

Grafic: medplaza.ro

 

 

 

Mălina Mîndruțescu și M. Chiriac

La acest articol a contribuit și jurnalista slovacă Miroslava Germanova. SINOPSIS oferă informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comment (1)

Leave a Reply

Your email address will not be published.