În Republica Moldova, pandemia de COVID-19 s-a suprapus peste probleme existentente și a afectat zone deja extrem de sensibile, sunt principalele concluzii ale unui studiu. Astfel, oamenii cu câștiguri modeste au devenit și mai vulnerabili în fața sărăciei, numeroase afaceri s-au închis, mulți pacienți au rămas fără acces la servicii medicale iar adesea vârstnicii au trebuit să se izoleze de cei dragi
Reducerea populației din cauza migrației, numeroase grupuri vulnerabile, încetinirea creșterii economice, acestea erau câteva din tendințele socioeconomice deja existente în R. Moldova, tendințe care s-au agravat în contextul actualei pandemii de coronavirus.
COVID-19 a pus multă presiune și asupra mediului de afaceri, arată studiul realizat de către PNUD și UNFPA Moldova. Fiecare a doua companie chestionată în perioada august-septembrie 2020 funcționează parțial sau este închisă, temporar sau chiar permanent. Sectoarele economice, inclusiv HoReCa și industria ușoară, care sunt reprezentate în cea mai mare parte de întreprinderi micro, mici și mijlocii (IMM), și care sunt cei mai mari angajatori în sectorul de business, se confruntă cu reducerea vânzărilor, diverse incertitudini, scăderea cererii, precum și cu lipsa lichidităților.
Totuși, criza actuală este în același timp o oportunitate pentru schimbare și necesită eforturi de colaborare, implicarea cetățenilor și a sectorului privat, o regândire a modelului de dezvoltare și explorarea noilor oportunități de creștere. Acestea ar putea include digitalizarea și modernizarea serviciilor publice și a întreprinderilor, precum și dezvoltarea de competențe și un sistem de educație modern, promovarea unei economii durabile, a bunei guvernări, accelerarea luptei cu corupția.
Vulnerabilități înregistrate
Datele culese nu oferă prea multe motive pentru optimism. În R. Moldova, circa 42 la sută din gospodăriile cu cel puțin trei copii trăiesc la limita sărăciei. Circa 27 la sută din părinții divorțați sau singuri nu au putut organiza învățarea la distanță pentru copii (În cazul familiilor căsătorite procentul e de 1%).
Aproximativ 18 la sută din rândul celor săraci din eșantion și-au pierdut locul de muncă, versus 2,8% în populația generală. 67% din gospodăriile sărace nu au venituri/economii suficiente pentru a acoperi cheltuielile lunare (în mediul urban procentul e de 83%). Totodată, una din cinci gospodării sărace și-au redus cheltuielile aferente sănătății și educației pentru a face față consecințelor pandemiei.
Femeile reprezintă un alt grup afectat peste măsură. Astfel, conform datelor colectate, circa 69% dintre femeile vulnerabile și-au pierdut cel puțin 25% din venit. Altfel, 16% dintre femei au pierdut între 75% și 100% din venituri, inclusiv reducerea remitențelor (bani primiți din străinătate). Totodată, pandemia a dus la o creștere a violenței domestice, circa 6% dintre femeile din eșantion au suferit abuzuri (fizice și emoționale) și au depus plângeri.
Tinerii, denumiți în acest caz ca NEET (neîncadrați în educație, muncă sau formare) sunt expuși unui risc mai mare de excluziune socială decât restul populației, deoarece nici nu își dezvoltă abilitățile prin educație, nici nu acumulează experiență prin angajare în câmpul muncii. În cazul lor s-a înregistrat o creștere a comportamentelor nesănătoase (37% au fumat mai mult, iar 22% au băut mai mult) și un dezinteres față de integrare socială (57% au spus că nu sunt interesați să își caute un loc activ de muncă).
Gospodăriile conduse de persoane în etate au exprimat cel mai înalt nivel de îngrijorare alimentară dintre toate grupurile vulnerabile. 79% au perceput că prețurile alimentelor cresc și 13% au perceput atât o mărire a prețurilor, cât și un deficit de alimente. Totodată, 40% dintre persoanele în etate au întâmpinat dificultăți la obținerea accesului la servicii medicale pentru boli necontagioase.
O particularitate pentru R. Moldova este grupul persoanelor care a lucrat în străinătate și din rândul cărora, din cauza pandemiei, o parte s-au întors în țară. Circa 62% dintre ei s-au întors pentru că și-au pierdut locul de muncă, dar în majoritate își propun să plece din nou, imediat ce se va putea. Totodată, 78,2% dintre migranții reveniți au raportat lipsa asigurărilor medicale.
Grupurile vulnerabile. Impact
Raportul citat relevă impactul COVID-19 asupra a șapte grupuri vulnerabile:
# Schimbarea stilului de viață pentru a proteja familia de infectare a afectat pe mai multe femei decât bărbați. Femeile au început să aloce și mai mult timp treburilor casnice, precum și monitorizării și acordării de ajutor copiilor în condițiile învățământului la distanță.
# Incapacitatea copiilor de a frecventa regulat școala va aprofunda și mai mult discrepanțele dintre performanța elevilor avantajați și a celor defavorizați din punct de vedere social.
# Gospodăriile sărace au înregistrat pierderi mari de locuri de muncă, punând presiune asupra bugetelor modeste. Ele sunt nevoite să reducă alimentele ca răspuns la pandemie, în pofida regimului alimentar mai sărac.
# Tinerii NEET (neîncadrați în educație, muncă sau formare) sunt expuși unui risc mai mare de excluziune socială decât restul populației
# Persoanele în etate s-au simțit singure și s-au declarat îngrijorate de activitatea sistemului de sănătate. Această categorie de persoane este chiar mai vulnerabilă decât era înainte de pandemie. Persoanele în etate au înțeles cel mai puțin măsurile de prevenire și au avut cele mai multe dificultăți în procurarea echipamentelor de protecție (măști, dezinfectant etc).
# Muncitorii emigranți au fost nevoiți să revină acasă ori să-și caute alte locuri de muncă, după ce mulți dintre ei au rămas fără serviciu.
# Liberii profesioniști s-au confruntat cu scăderea vânzărilor, limitarea accesului la materii prime și reducerea cererii pe piața internă și au probleme serioase legate de lichidități /fluxurile de numerar.
„Nu există o cale ușoară pentru depășirea pandemiei și pentru restabilire, dar depinde de cetățenii Republicii Moldova să reușească să depășească problemele existente prin solidarizare între diferite vârste, regiuni și sectoare. Construirea punților între generații – solidaritatea între generații – și colaborarea strânsă între diferite sectoare pot face diferența pentru viețile pe care le putem salva și pentru bunăstarea celor mai vulnerabili”, spune Nigina Abaszada, reprezentanta rezidentă UNFPA în Republica Moldova.
Impact la nivelul economiei
Studiul radiografiază cinci sectoare ale economiei naționale, totodată și domeniul educației și sănătății, în calitatea lor de servicii esențiale, pentru a determina punctele slabe accentuate și/sau declanșate de criza pandemică.
# Cel mai afectat sector al economiei rămâne cel al serviciilor de cazare și de alimentație, deoarece majoritatea locațiilor au fost nevoite să-și sisteze activitatea în primăvară. Salariații din acest sector, în special cei care lucrează în zonele urbane, au fost printre cei mai afectați. Numărul mediu de angajați a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 (comparativ cu aceeași perioadă a lui 2019) cu peste 60%.
# Comerțul nealimentar, atât cu ridicata, cât și cu amănuntul, a fost grav afectat în special în timpul perioadei în care au fost luate măsuri de izolare, din cauza reducerii cererii, a problemelor de aprovizionare, a scăderii producției și a consumului de bunuri nealimentare.
# Transportul a avut de suferit din cauza mobilității reduse a pasagerilor și a cererii scăzute de mărfuri. În comparație cu iulie 2019, transportul de pasageri s-a diminuat cu aproape 49%. Numărul mediu de angajați din acest sector a scăzut, de asemenea, în al doilea trimestru al anului 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, cu 15,7%.
# Vânzările din industria ușoară au fost afectate de dinamica piețelor externe în primele două luni ale anului 2020, urmate de o scădere masivă în perioada de izolare (martie-aprilie), cu o valoare maximă negativă în aprilie, cu o reducere de aproape 50% legată de măsurile de izolare din statele UE.
# Principala provocare cu care se confruntă agricultura este seceta care a afectat țara în acest an, la care se adaugă sistemul deficitar de infrastructură de irigare. Aceasta a dus la o scădere a producției vegetale cu 26,8% în primul semestru al 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
# Sistemul de sănătate este cel mai afectat în ceea ce privește capacitatea și personalul medical, din cauza evoluției actuale a pandemiei de COVID-19 în Republica Moldova. Personalul medical este copleșit și expus la epuizare în activitățile de zi cu zi.
# Învățământul: Deși școlile și universitățile au implementat studiile la distanță, pandemia de COVID-19 alterează învățământul pentru o întreagă generație, iar închiderea școlilor afectează și mai serios categoriile defavorizate.
Recomandări
Studiul propune o serie de recomandări în materie de politici publice, bazate pe consultări cu autoritățile naționale și cu partenerii de dezvoltare.
În cazul grupurilor vulnerabile ale populației se propune:
# Crearea unui sistem de servicii de telemedicină în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri, în contextul COVID-19;
# Reprofilarea profesională pentru tinerii NEET și muncitorii emigranți reveniți;
# Majorarea alocațiilor sociale și extinderea protecției sociale, ca să acopere grupurile vulnerabile care în prezent nu beneficiază de plăți sociale;
# Protejarea celor mai vulnerabili, a vârstnicilor, oferindu-le sprijin social sporit, prin implicarea mai multor asistenți sociali și/sau prin acordarea ajutoarelor alimentare;
# Elaborarea unui program de răspuns la violența domestică;
# Asigurarea accesului la învățământ pentru copiii din familii vulnerabile;
# Sporirea rezilienței gospodăriilor care, prin educație financiară și disciplină, urmează să-și dezvolte capacitatea de a economisi.
Pentru sectoarele economiei se propune:
# Sprijin pentru reintegrarea și recrutarea forței de muncă;
# Suport pentru munca la distanță și lucrul în ture la fabrici;
# Amânarea plăților aferente impozitelor și contribuțiilor sociale pentru companiile care înregistrează o reducere a veniturilor;
# Amânarea plăților aferente creditelor pentru IMM-uri;
# Acordarea împrumuturilor cu dobândă preferențială și garanțiilor de stat pentru IMM-uri;
# Amânarea termenului-limită pentru depunerea declarațiilor financiare și a rapoartelor de audit;
# Elaborarea unor măsuri de sprijin pentru comerțul electronic, pentru transport și depozitare.
„Încurajăm autoritățile publice să utilizeze Raportul respectiv în procesul de elaborare a politicilor, exprimând încredere că acesta va servi în egală măsură ca bază pentru noi dialoguri cu partenerii de dezvoltare, comunitățile locale, sectorul privat și inovatorii sociali, pentru a coagula eforturile și a multiplica efectele pozitive grație implementării măsurilor de redresare”, a spus și Adrian Ermurachi, secretar general adjunct al guvernului R. Moldova, prezent la lansarea raportului.
Recomandările de evaluare a impactului socioeconomic vor fi luate în considerație la elaborarea măsurilor și programelor de redresare post-COVID-19, pentru a construi un viitor mai bun și pentru a garanta progresul către atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
Evaluarea a fost efectuată în perioada mai – octombrie 2020 și a fost realizată utilizând studiile făcute publice, datele disponibile ale Biroului Național de Statistică, un sondaj al Magenta Consulting – parte a analizei PNUD, desfășurat în august-septembrie 2020 în rândul a 390 de cetățeni și 450 de companii – dar și surse alternative de date, inclusiv megadate și micro-narațiuni.
