Rostirea fără empatie sau inadecvată a adevărului nu are întotdeauna un efect pozitiv. Profesorul Onoriu Colăcel, expert în teoriile conspirației, atrage atenția că acest gen de comunicare brutală subminează orice speranță de convingere, în sensul acceptării adevărului, a celor care cred în tot felul de fantasmagorii. Asta în condițiile în care, în ultimele luni, nu au fost puține mesajele prin care persoanele care nu cred în existența sau gravitatea noului coronavirus au fost avertizate că sunt așteptate în spital. Ba chiar și cu lumânări
Într-un interviu pentru SINOPSIS, profesorul Onoriu Colăcel, specializat în studii culturale și conferențiar la Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava, subliniază câteva idei relevante:
==> Nu există conspirații în spațiul românesc, ce include și Republica Moldova, care să fie specifice doar acestuia. Dimpotrivă, în ultimele decenii, asistăm la o sincronizare a acestui gen de narațiuni la nivel global.
==> Un „succes” în materie de teorii ale conspirației din Europa de Est este legat de mitul George Soros ca forță ocultă care dirijează lumea. La crearea acestei fabulații au contribuit populiștii maghiari, iar formula a fost ulterior exportată și în spațiul vestic.
==> În România teorii aparent benigne au început să fie încărcate ideologic și să fie folosite ca argumentație pentru o identitate excepțională, ancorată în ortodoxism și în afara spațiului occidental.
==> Într-o țară dominată de corupție, e oarecum de înțeles că există grupuri mai predispuse să vadă uneltiri acolo unde ele nu sunt. E și rodul experiențelor personale de zi cu zi, dar și a educației primite. În astfel de context, nu e neapărat de condamnat că oamenii sunt suspicioși.
==> Adevărul e parte a soluției [de contracarare a teoriilor conspiraționiste – n.e.], însă simplul fapt de a ieși și a clama <<eu am adevărul și-l voi comunica>> e una din condițiile care permite creșterea conspiraționismului într-o societate. Adevărul are un rol foarte important în măsura în care reușim să cultivăm gândirea critică a publicului, în măsura în care publicul reușește să găsească informații adevărate care contrazic o teorie a conspirației
==> Campaniile de informare menite să combată falsurile legate de vaccinare și vaccinuri, trebuie să aibă în centru persoanele ezitante, nu pe aderenții fervenți ai antivaccinismului.
==> Exemplele moralizatoare legate de conspiraționiști care s-au îmbolnăvit grav de Covid-19 nu funcționează ca mesaj. Este vorba în acest caz de lipsă de empatie.
