Moartea unui magnat. Se sfârșește epoca oligarhilor?

Recenta moarte a lui Petr Kellner, magnatul ceh ale cărui investiții se regăsesc și în România, lasă în urmă un imperiu de business care se confruntă acum cu o situație delicată. Moartea sa pare să marcheze însă și începutului unei noi epoci, una care să nu mai fie dominată de oligarhii specifici anilor 1990, care au reușit să facă averi impresionante pe seama statului și a relațiilor politice.

Moartea magnatului ceh Petr Kellner pare anunțe sfârșitul erei oligarhilor post-comuniști / Ilustrație: BIRN

Moartea lui Petr Kellner naște multe semne de întrebare despre viitorul celui mai mare imperiu de business din Cehia, PPF Group, dar lasă și un spațiu gol în politica din această țară. Riscul de instabilitate existent, într-o vreme deja marcată de numeroase incertitudini, ilustrează pericolele unui sistem oligarhic apărut imediat după prăbușirea comunismului și care continuă să funcționeze în numeroase state din Europa centrală sau de est, se arată într-un articol publicat de Balkan Insight.

Kellner, care a murit în martie, la 56 de ani, după ce elicopterul în care se afla s-a prăbușit în Alaska, era cel mai bogat ceh și cel mai cunoscut oligarh din regiune. Averea sa era cotată la peste 15 miliarde de dolari și, printre alte, controla PPF Group un conglomerat de business înregistrat în Olanda.

În ciuda puterii sale, în ultimii 20 și mai bine de ani, Kellner și-a protejat cu ardoare viața privată, apărând extrem de rar în public sau în mass media. La moartea sa, presa cehă a trebuit să încerce să afle cine a fost acest om – care pentru mulți personifică chiar destinul post-comunist al țării – și cum de a fost capabil să adune atâta putere încât să ”facă jocurile” după propriul capriciu.

Goana spre est

Mai multe surse spun că o amenințare cu răpirea familiei sale, în timp ce încerca să încheie o afacere în Rusia, l-a făcut pe Kellner să evite expunerea publică. Înainte de asta, povestea vieții sale este ceva mai clară.

Kellner a început să aibă tot mai multă influență economică și politică într-o manieră tipică estului fost comunist, folosind atât inteligența, cât și metode de forță. Privatizarea fostelor întreprinderi de stat din Cehoslovacia, prin metoda cupoanelor, a fost cea mai mare fraudă a secolului XX, asta dacă e să îl credem pe Milos Zeman, șiretul și îngăduitorul președinte ceh, despre care se spune că a fost un partener apropiat al lui Kellner.

Oricum, Kellner nu a avut parte de proasta reputație a altor oameni de afaceri care s-au îmbogățit peste noapte cumpărând acțiuni la fostele fabrici comuniste. Cel puțin el, s-a spus, nu a preferat să înșele oamenii cumpărând vouchere la prețuri mici, deși în cele din urmă a reușit să preia controlul a circa 200 de companii, pe care le-a înglobat în cadrul Prvni privatizacni fond (PPF). În plus, și-a dat seama curând că abilitățile sale pot fi folosite și în afara granițelor, investind rapid în Rusia și mai departe, înspre est. A fost o direcție pe care a menținut-o mai bine de trei decenii.

În timp ce alți oligarhi cehi, precum actualul premier Andrej Babis, au preferat regulile clare ale occidentului, PPF și-a extins activitatea îndeosebi în Rusia și China, zone unde riscurile au fost mai mari, dar și profitul pe măsură.

Dar acum, fără fondatorul său, PPF – unde sunt angajați circa 150 de mii de oameni în domenii precum servicii financiare, telecomunicații, media și imobiliare, printre altele – pare să intre într-o perioadă plină de încercări.

O carte de condoleanțe la sediul PPF Group din Praga / Foto: PA-EFE/MARTIN DIVISEK

Menținerea ”imperiului”

Deși unele surse spun că Petr Kellner nu a lăsat un testament, fosta sa soție Renata ar urma să moștenească cea mai mare parte a averii sale și 99 la sută din acțiunile sale în PPF. Oricum, aranjamentele succesorale rămân un proces îndelungat și cu efecte neclare.

În acest moment, managementul de la vârful PPF încearcă să mențină ”imperiul” în viață. Ladislav Bartonicek, unul dintre cei doi acționari minoritari, în afara lui Kellner, a ieșit în față în ultima vreme, dar analiștii estimează că el va fi ajutat de alți manageri pentru a menține lucrurile funcționale, cel puțin pe termen scurt.

”Tot timpul, în jurul lui Kellner au fost șapte persoane care au contribuit la derularea afacerilor: cei doi acționari minoritari, plus alți cinci manageri. Aceștia vor forma noua conducere a grupului”, spune un fost membru din managementul PPF.

Provocările pe termen scurt sunt clare. Home Credit, instituția financiară care – în cadrul PPF – a fost cea mai profitabilă în ultimii ani, a fost puternic afectată de pandemie, raportând anul trecut pierderi de circa 584 milioane de euro. Asta a influențat și valoarea generală a valorii de piață a PPF, care a scăzut cu circa 5 miliarde euro, ajungând la 44 miliarde euro în iunie 2020. 

Moartea lui Kellner lasă neîncheiate și planuri de extindere, printre care și comasarea instituțiilor sale financiare cu Moneta Money Bank (companie listată la bursa din Praga), ceea ce ar fi dus la crearea unei noi bănci, a treia ca mărime în Cehia.

Directorul financiar al PPF, Katerina Jiraskova, a declarat recent că ”șeful (Kellner – n.e.) n-ar fi vrut ca PPF să renunțe la înțelegere” și că speră ca acționarii Moneta să aprobe comasarea în scurt timp.

Sânge proaspăt

Se poate spune, cu certitudine, că pe termen lung PPF Group va avea nevoie de sânge proaspăt. Până acum au contat foarte mult experiența și abilitatea lui Kellner de a face față provocărilor de business specifice estului Europei, acolo unde adesea e nevoie să fii bine conectat la nivel politic.

Despre Bartonicek se spune că nu are viziunea lui Kellner, el fiind mai mult un bun executant. De aceea, va fi nevoie de găsirea unei noi figuri reprezentative, la vârful ”imperiului”.  Unii cred că acesta ar putea fi Daniel Kretinsky, 45 de ani, un partener de afaceri al lui Kellner, care are și o relație personală cu fata răposatului miliardar.

”Peste vreo cinci ani este foarte posibil ca Daniel Kretinsky să preia întreaga comandă în cadrul grupului”, a mai spus sursa apropiată PPF.

Va fi însă greu de călcat pe urmele lui Kellner. Acesta a fost cu certitudine un abil negociator, inclusiv la nivel politic, iar asta se vede în faptul că a reușit să ajungă la înțelegeri cu Babis (cunoscut pentru agresivitatea sa în relația cu alți oligarhi) chiar și după ce acesta a ajuns premier în 2017.

Kretinsky, care l-a secondat pe Kellner în dezvoltarea EPH, compania energetică care a constituit piatra de temelie a viitorului ”imperiu”, deține participații în firme de retail sau IT care sunt înglobate în PPF Group. Și el a fost implicat în sectoare reglementate de stat, unde era obligatoriu să poți lucra cu politicieni.

La fel de important, viitorul lider al PPF va trebui să știe cum să managerieze activele strategice ale grupului din China și Rusia, unde de asemenea e nevoie de bune conexiuni la vârf pentru a putea prospera. ”În astfel de țări, afacerile depind în mare măsură de capacitatea de a avea relații personale”, spune o altă sursă, apropiată de companie ”și mai puțin de reglementările pieței sau de respectarea legii”.

Spre deosebire de Kellner, Daniel Kretinsky pare mult mai interesat de aparițiile publice, fiind patronul echipei de fotbal Sparta Praga și achiziționând mai multe publicații.

O cronologie / Ilustrație: BIRN

Interferențe politice

Orientarea spre est a PPF nu i-a adus doar recompense financiare ci și complicații în Cehia, deoarece interesele conglomeratului au început să se interfereze cu cele ale grupului din jurul președintelui Zema.

”Oamenii din anturajul șefului statului fac afaceri care nu sunt deloc transparente și care nu se pot face pe scară mare în Occident”, spune Vladimira Dvorakova, directoare a Institutului pentru Studii Avansate din cadrul Universității Tehnice din Cehia. ”Cu toții au îndelungate conexiuni economice cu Rusia și China – țări unde afacerile sunt aranjate direct, la nivel de președinți”.

În 2010, Home Credit a devenit prima companie străină care a obținut licență în China pentru a acorda credite de consum.

Poate doar întâmplător, însă pătrunderea lui Kellner pe această piață a coincis cu o creștere a interesului Cehiei către China. ”Nu există dovezi clare că Petr Kellner a fost motorul din spatele acestei mișcări, însă există numeroase similitudini”, spune Vit Havelka de la Asociația pentru Afaceri Internaționale.

În 2014, Zeman și Kellner s-au întâlnit cu președintele Xi Jinping, iar cel dintâi s-a folosit de avionul privat al miliardarului. Doi ani mai târziu, Xi a întors vizita, iar despre Kellner s-a afirmat că ar fi solicitat blocarea efectivă a capitalei Praga în timpul vizitei ca și suprimarea violentă a unor proteste anti-chinezești. În 2019, s-a relatat că Home Credit a plătit campanii pentru promovarea imaginii Chinei în presa cehă.

În acest context, achiziția de către PPF, în 2020, a Central European Media Enterprises, companie care deține Nova TV (cel mai popular canal media privat din Cehia), Pro TV (în România) dar și alte posturi importante în Bulgaria, Slovacia și Slovenia, nu putea să nu genereze suspiciuni.

Până una alta, memoria lui Kellner a fost omagiată chiar de președintele Zeman, care i-a oferit post-mortem cea mai importantă decorație cehă, pentru realizările sale în afaceri. Despre influența sa politică, Zeman a spus că a fost doar supraestimată.

Un om misterios

În timpul vieții sale, s-a spus despre Kellner că are o influență politică foarte mare. ”A reușit să tragă sforile în politică astfel încât să își satisfacă propriile interese”, spune jurnalistul Vojtech Bohac, care scrie o carte despre fostul miliardar. ”Acum dacă în interiorul PPF este tristețe, în schimb în numeroase ministere sau instituții financiare predomină nervozitatea (…) Imperiul lui Kellner este atât de infiltrat în structura statului ceh încât orice schimbare se va resimți peste tot”, crede și jurnalistul David Klimes.

O întrebare însă rămâne: cine a fost de fapt Petr Kellner? Mulți cred că a fost un symbol pozitiv al capitalismului ceh, asta în ciuda secretomaniei sale, a numeroaselor semne de întrebare legate de legăturile sale cu politicul sau al plângerilor unor acționari minoritari.

Alții cred că, în ciuda apropierii sale de lumea coruptă a politicii și businessului, a reușit totuși să își mențină standardele morale, iar asta l-ar deosebi de alți oligarhi.

”Kelnner a încercat întotdeauna să fie răul cel mai mic”, consideră Bohac. ”Întotdeauna s-a aflat la granița dintre legal și ilegal, dintre ce e moral și ce nu, uneori chiar a trecut-o, dar nu avem nici o sentință juridică care să sancționeze asta. El a încercat să rămână la limita a ceea ce e acceptabil social”.

În fine, poate părea surprinzător că, în ciuda insistenței sale de a nu se implica în politică, Kellner să fi fost de fapt în avangarda unor mișcări și transformări politice care au loc acum în Europa.

”Imperiul” PPF Group s-a extins în zece țări est-europene / Ilustrație: BIRN

Eroare de sistem

În ciuda numeroaselor păreri exprimate până acum, cehii nu vor ști probabil niciodată cine a fost cu adevărat Petr Kellner și nici câtă putere a deținut acesta. Influența sa însă rămâne, chiar dacă indirect. ”Puterea PPF Group e atât de mare încât să știi cine îi va lua locul (lui Kellner – n.e.) e din multe privințe mai important decât să știi cine va câștiga viitoarele alegeri parlamentare”, spune Klimes.

Unii analiști cred că moartea lui Kellner reprezintă sfârșitul erei oligarhilor post-comuniști. Generația care a exploatat haosul din anii 1990 deține puterea în Cehia și în multe alte țări din regiune, numai că reprezentanții acesteia încep să să gândească la ce lasă în urmă și se par să se teamă de schimbările rapide impuse de noile idei / ideologii, de tehnologie și de noii ”lupi tineri”.

Dacă Petr Kellner a fost văzut ca un ”oligarh liberal”, el a fost totuși marcat de ideile care l-au format. ”Societatea occidentală”, scria el în introducerea la raportul anual al PPF pe 2018 ”și Europa în particular sunt tot mai mult dominate de individualism, egalitarianism și relativizarea valorilor tradiționale”.

Pentru Vit Havelka astfel de afirmații – dincolo de faptul că sunt folosite adesea în confruntările ideologice de azi – reflectă teama generației oligarhilor cehi de faptul că ”vor fi înlocuiți” la putere.

”Avem deja o nouă generație de antreprenori care au dezvoltat companii de tehnologie ce activează total independent de stat”, spune Havelka. ”A apărut o nouă generație de tineri care văd anii 1990 ca un timp al legalității limitate și care vor ca ceea ce era normal atunci – ca politica și afacerile să meargă mână în mână – să nu se mai întâmple astăzi”. Dar Vit Havelka a adăugat imediat: ”Desigur, asta nu se va întâmpla prea curând”.

Tim Gosling / BIRN

Un articol de Tim Gosling, preluat de pe Balkan Insight

SHOWHIDE Comments (3)

Leave a Reply

Your email address will not be published.