Aparent surprinzător, în Statele Unite părinții reprezintă categoria care solicită cel mai des limitarea accesului la unele cărți. Solicitările sînt bazate aproape exclusiv pe considerente ideologice
Chiar dacă libertatea de exprimare este consfințită în primul amendament al Constituției țării, în SUA nu sunt deloc puține cazurile în care e vorba de limitarea severă a accesului la cărți sau de interzicerea totală a unora dintre acestea în școli, biblioteci sau universități.
Aceste încercări de cenzură trec de cele mai multe ori neobservate, însă o serie recentă de propuneri de interzicere a cărților, de la lucrări educaționale despre Holocaust la cărți care se presupune că favorizează „perversiunea sexuală”, a adus din nou această problemă în prim-planul discuțiilor despre libera exprimare artistică.
Cazul cel mai recent este cel în care autorităţile şcolare dintr-o regiune din sudul Statelor Unite au interzis romanul grafic „Maus”, un volum despre Holocaust care s-a bucurat de un mare succes la nivel mondial. În carte, autorul Art Spiegelman relatează amintirile bulversante ale tatălui său, un supravieţuitor al Holocaustului, în care evreii sunt reprezentaţi prin siluetele unor şoareci, iar naziştii sub forma unor pisici. Recompensat cu premiul Pulitzer în 1992, o premieră pentru un volum de benzi desenate, „Maus” a fost tradus în peste 20 de limbi, inclusiv în română.
Conţinutul cărții este „vulgar şi nepotrivit” pentru elevii de 13 ani, a considerat consiliul şcolar din comitatul McMinn, din statul Tennessee, care a votat luna trecută pentru retragerea sa din programa şcolară şi înlocuirea cu o altă carte despre Holocaust.
„Există un limbaj vulgar şi dezagreabil în această carte”, a explicat directorul consiliului, Lee Parkinson. Opt cuvinte vulgare şi imaginea nud a unei femei au stat la baza acestei decizii. Cartea „arată oameni spînzuraţi, oameni care ucid copii. De ce promovează sistemul educativ lucruri de acest fel? Nu este nici înţelept, nici sănătos”, a declarat unul dintre membrii consiliului şcolar.
Consiliul a dat asigurări spunînd că nu doreşte să minimalizeze valoarea pedagogică a volumului grafic „Maus”, nici să conteste importanţa predării „unor lecţii istorice şi morale, precum şi a realităţilor despre Holocaust
Decizia consiliului școlar a fost luată în contextul mai amplu al revizuirii programelor şcolare din statele americane conservatoare, care atacă volumele ce abordează subiecte cauzatoare de clivaje în societate, precum rasismul şi identitatea de gen.
O altă carte clasică din literatura americană, „Beloved”, publicată de scriitoarea afro-americană Toni Morrison, a făcut recent subiectul unei polemici. Mama unui elev din statul Virginia a afirmat că fiul ei licean a început să aibă coşmaruri după ce a citit acea carte, ce prezintă povestea unei foste sclave care alege să îşi ucidă fiul pentru ca acesta să nu fie nevoit să suporte atrocităţile sclaviei.
O listă suplimentară a cărților supuse cenzurii a fost realizată de săptămînalul The Atlantic.
Cine cere cenzurarea?
Chiar dacă cele mai fervente solicitări de cenzurare vin în principal din partea consiliilor școlare sau a grupurilor politice, acestea reprezintă doar o minoritate din încercările de cenzură înregistrate în SUA.
Potrivit datelor compilate de Asociația Americană a Bibliotecilor (ALA), 50% din cele 147 de încercări de cenzură catalogate în 2020 au venit din partea părinților și 20% din partea abonaților bibliotecilor publice. Grupurile politice și religioase au reprezentat doar 9% din interdicțiile propuse, în timp ce cererile din partea oficialilor guvernamentali sau ai instituțiilor de învățămînt au constituit 11% din numărul total de încercări de îngrădire a accesului la unele cărți.
Printre motivele principale invocate pentru o propunere de interzicere au fost: evidențierea conținutului LGBTQIA+, anumite puncte de vedere religioase sau politice, precum și sentimentele împotriva poliției și blasfemiile.
Analizînd listele anuale cu cele mai bune 10 cărți oferite de ALA pînă în 2018, S.F. Whitaker de la Book Riot concluzionează că cea mai mare problemă pentru susținătorii cenzurii este propagarea subiectelor queer și referințele sexuale directe.
Acest lucru se reflectă și în top 10 al celor mai contestate cărți în 2020: „George”, o poveste despre o tînără transsexuală adresată elevilor din clasele a III-a – a VII-a, scrisă de autorul Alex Gino, a revendicat primul loc. „George” este urmată de „Stamped”, de Ibram X. Kendi și Jason Reynolds, și „All American Boys”, de Jason Reynolds și Brendan Kiely, ambele avînd ca subiect rasismul și experiența persoanelor de culoare din SUA.
Desigur, acest lucru reflectă doar încercările de cenzură făcute publice. ALA estimează că mai mult de 82% dintre propunerile de interzicere a cărților nu ar fi de fapt raportate.
