Parlamentul ucrainean a adoptat o lege a minorităților

Rada Supremă de la Kiev a adoptat un proiect de lege privind minoritățile (comunitățile minoritate) din Ucraina. Legea este importantă nu doar pentru parcursul european al Ucrainei, ci și pentru minoritățile română și maghiară din această țară

Foto: Tina Hartung / Unsplash

De fapt, legea minorităților este doar una dintr-un pachet legislativ recomandat spre adoptare, de către Uniunea Europeană, înainte ca Ucraina să înceapă negocierile de aderare la blocul comunitar. Pachetul include legislaţia privind procedura de selectare a judecătorilor Curţii Constituţionale, consolidarea luptei împotriva corupţiei, armonizarea reglementărilor în domeniul media cu standardele UE şi protejarea minorităţilor naţionale.

În ce privește legea privind minoritățile etnice, aceasta a fost adoptată de către 324 de deputați ai Radei Supreme, relatează Ukrainska Pravda. Potrivit  notei explicative ce o însoțește (singura informație publică disponibilă în acest moment), legea oferă definiția „minorităților (comunităților) naționale”, drepturile, libertățile și obligațiile acestora, precum și specificul politicii de stat în domeniu.

În plus, la nivel legislativ sunt stabilite în premieră atribuțiile organului executiv central de implementare a politicii de stat în domeniul apărării drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților (comunităților) naționale.

Documentul prevede crearea de organisme consultative la diferite niveluri ale organelor puterii executive, precum și organizații ale naționalităților în la nivel regional sau în anumite localități desemnate. Problema cooperării internaționale și a relațiilor externe ale minorităților naționale (comunităților) este de asemenea reglementată separat.

Relevant pentru Ucraina: Ucraina a primit în luna iunie a acestui an statutul de ţară candidată la aderarea la UE, urmând ca Kievul să adopte o serie de măsuri legislative şi de politică recomandate de Bruxelles. Comisia Europeană a promis că va monitoriza progresele Ucrainei în punerea în aplicare a măsurilor recomandate şi va prezenta un raport în această privinţă până la finalul acestui an.

Mai mulţi experţi au estimat că legislaţia adoptată de Kiev este doar un punct de pornire. Potrivit lor, unele dintre legi vor trebui să fie revizuite şi va fi solicitată legislaţie adiţională.

Relevant pentru România: Ucraina a fost întotdeauna o țară multietnică. Spre exemplu, referendumul din 2001 arăta existența următoarelor grupuri etnice: ruși – 8.3 milioane (circa 17,3% din totalul populației), bieloruși – 275.700 (0,6%), moldoveni – 258.600 (0,5%), tătari din Crimeea – 248.200 (0,5%) bulgari – 204.600 (0,4%), unguri – 156.500 (0,3%), români – 151.000 (0,3%) etc. Ucraina are, de asemenea, populații mai mici de polonezi, evrei, , armeni, romi și alte naționalități. Deși un recensământ ulterior ar fi trebuit să fie efectuat în 2011, acesta a fost amânat în mod repetat. Situația politică din ultimii ani, dar mai ales ocuparea peninsulei Crimeea ca și actualul război purtat de Rusia fac ca datele de mai sus privind minoritățile etnice să fie total irelevante.

Principalele grupuri etnice din Ucraina, pe baza datelor ultimului referendum, din 2001. Acum, aceste date nu mai sînt de actualitate

Încă de la obținerea independenței, Ucraina a încercat să respecte drepturile fundamentale ale minorităților etnice care trăiesc pe teritoriul său, în special dreptul de a fi educate în limba maternă și, în limite rezonabile, de a utiliza limbile minoritare în sfera publică.

Cu toate acestea, anexarea peninsulei Crimea de către Rusia în 2014 a fost urmată de creșterea naționalismului ucrainean. În consecință, cu scopul de a face față influenței rusești în părțile estice ale țării, Ucraina și-a schimbat radical politica privind minoritățile. În 2017, Parlamentul ucrainean a adoptat o nouă lege a educației care a limitat drepturile deja existente ale minorităților etnice de a fi educate în limba lor maternă. Doi ani mai târziu, a fost adoptată o nouă Lege privind limba de stat, care proclamă utilizarea obligatorie a limbii ucrainene în toate sferele vieții publice. Ca urmare, limbile minorităților istorice, cu câteva excepții, pot fi vorbite doar în comunicarea privată sau în timpul evenimentelor religioase.

Deși ținta reală a acestor legi a fost, în mod clar, populația rusofonă din estul Ucrainei, schimbarea radicală a regimului limbilor minoritare a afectat și alte câteva grupuri etnice tradiționale, mai ales pe români și maghiari.

În aceste condiții, România, dar mai ales Ungaria au protestat față de noul regim lingvistic. Cea mai puternică reacție a venit cu siguranță din partea Budapestei, care a decis să blocheze discuțiile politice la nivel înalt dintre NATO și Kiev până când se vor face schimbări pozitive în ceea ce privește drepturile minorităților.

România – ca și reprezentanții etnicilor români din Ucraina și-a arătat în dese rînduri nemulțumirea față de legea adoptată în 2017, care a restrîns semnificativ folosirea limbii materne în educație și respectiv numărul școlilor cu predare în limba română.

Bucureștiul insistând totodată la renunțarea la distincția făcută între etnicii de limbă română și cei de așa-numita limbă moldovenească, distincție despre care România spune că a fost un mecanism folosit în perioada sovietică pentru a diviza două comunități cu aceleași origini, cultură și limbă.

Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.