Sarah Mardini, o refugiată siriană și fostă înotătoare competitivă a cărei poveste a inspirat un film Netflix este acum judecată în Grecia într-un caz legat de contrabandă, după ce a participat la operațiuni de salvare a migranților
Sarah Mardini, a cărei evadare din războiul sirian împreună cu sora sa Yusra a inspirat filmul „The Swimmers” (Netflix, 2022), este judecată începînd din 10 ianuarie, de un tribunal dintr-o insulă grecească, pentru acuzații legate de implicarea sa în operațiunile de salvare a migranților în Marea Egee.
Mardini și alți 23 de co-inculpați riscă fiecare pînă la opt ani de închisoare dacă vor fi găsiți vinovați de tribunalul de pe insula Lesbos pentru că ar fi ajutat la salvarea a 18 refugiați în 2015, cînd motorul bărcii cu care aceștia traversau din Turcia în Grecia s-a oprit. Ei sunt cercetați pentru o serie de alte acuzații care pot fi pedepsite cu 20 de ani. Procesul este condamnat de către organizațiile internaționale pentru drepturile omului ca fiind o farsă, relatează Balkan Insight.
Surorile Mardini au ajuns în cele din urmă în Germania, iar Yusra a continuat să concureze pentru echipa de înot a refugiaților la Jocurile Olimpice din 2016 și 2021. Sarah, însă, a renunțat la studiile universitare pentru a se întoarce în Grecia și a se alătura activiștilor pentru a ajuta refugiații și migranții.
Sarah Mardini nu a fost prezentă marți în instanță, iar presa elenă a relatat că suferă de tulburare de stres post-traumatic, PTSD. Amnesty International a declarat că ea și colegul său voluntar Seán Binder „nu ar fi trebuit să fie aduși niciodată în fața instanței”.
Evadarea dramatică devine film pe Netflix
The Swimmers le urmărește pe surorile Mardini din 2015, cînd au decis să fugă din calea luptelor din Siria, pînă la apariția lui Yusra la Jocurile Olimpice de la Rio, prezentînd totodată situația dificilă cu care se confruntă refugiații și migranții care încearcă să ajungă în Europa de Vest.
Surorile au zburat mai întîi la Istanbul, unde au găsit un contrabandist care le-a urcat pe o ambarcațiune șubredă împreună cu alte 18 persoane pentru scurta, dar înșelătoarea traversare de pe coasta turcească pînă în Lesbos.
Cînd motorul s-a oprit, surorile, ambele înotătoare puternice, au sărit în apă împreună cu alte două persoane și au început să tragă barca spre țărm. Motorul și-a revenit în mod miraculos și au ajuns cu toții în siguranță la țărm.
Surorile au ajuns în cele din urmă în Germania, unde l-au întîlnit pe antrenorul de înot Sven Spannekrebs. Acesta avea să o ajute pe Yusra să ajungă la Jocurile Olimpice din 2016 de la Rio, unde sora ei i-a comunicat decizia de a se întoarce în Grecia.
Dar, în timp ce Yusra a continuat să participe la o altă olimpiadă, la Tokyo, să se întîlnească cu fostul președinte american Barack Obama și să devină cel mai tînăr ambasador al bunăvoinței pentru agenția ONU pentru refugiați, sora ei s-a trezit arestată și încarcerată la mijlocul anului 2018 pentru mai mult de 100 de zile, înainte de a fi eliberată pe cauțiune.
Mardini și alte 23 de persoane, inclusiv membri ai organizației grecești de intervenție de urgență și de ajutor umanitar non-profit ERCI, sunt acum acuzați de spionaj și falsificare și riscă pînă la opt ani de închisoare.
De asemenea, aceștia sunt anchetați pentru trafic de persoane, fraudă, apartenență la o organizație criminală și spălare de bani, care sunt pasibile de o pedeapsă maximă de 20 de ani.
Cazul a fost judecat inițial în noiembrie 2021, dar judecătorul de atunci a declarat că instanța nu avea competență și l-a trimis la Curtea de Apel.
Clio Papapantoleon, unul dintre avocații lui Mardini, a declarat pentru BIRN că dosarul a fost influențat de „întîrzieri nejustificate”, iar avocații apărării au cerut ca acesta să fie respins pe motiv că a fost încălcat dreptul inculpaților de a fi judecați într-un „termen rezonabil”.
În timpul perioadei petrecute în închisoare în 2018, Sarah Mardini i-a scris jurnalistei grecești Marianna Kakaounaki, care a urmărit îndeaproape cazul ei pentru cotidianul Kathimerini.
„Nu vreau ca nimănui să îi pară rău pentru mine”, a scris ea. „Sunt dedicată muncii umanitare. Încerc să fiu vocea (refugiaților) pentru ca munca mea să-i inspire și pe alții să viseze, să se informeze, să ajute”.
Kakaounaki a declarat că la început a crezut că autoritățile „ar fi găsit ceva serios” pentru a-și susține cazul.
„Cu toate acestea, citind dosarul, sentimentul meu a fost și este în continuare că Sarah este urmărită în mod nedrept”, a declarat ea pentru BIRN. „Am întîlnit-o cînd a fost eliberată din închisoare și de atunci am păstrat legătura. Am văzut în cei patru ani în care a așteptat să fie judecată cît de mult a costat-o – nu călătoria periculoasă din Siria, care i-a pus viața în pericol, ci persecuția și așteptarea fără sens.”
Mardini și susținătorii ei ar putea beneficia de precedentul reprezentat de o hotărîre de apel pronunțată luni în Lesbos, care a anulat o sentință de 142 de ani de închisoare pronunțată împotriva lui Mohammad Hanad Abdi, un migrant somalez condamnat în 2021 pentru trafic de persoane.
