Proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție, a fost votat în prima lectură, pe 2 martie. Ședința Parlamentului de la Chișinău a fost una cu scandal. Altfel, populația Moldovei rămîne divizată în ce privește apartenența la spațiul cultural românesc
Proiectul de lege este format din mai multe articole. Primul vorbește despre necesitatea înlocuirii în toate legile (trebuie înțeles că și în Constituție) a sintagmelor limbiă „moldovenească” sau „de stat” cu „limba română”.
Al doilea articol propune recunoașterea sintagmei articolului 13 din Constituție „funcționînd pe baza grafiei latine” ca învechită.
Documentul mai propune înlocuirea denumirii sărbătorii „Limba noastră” cu „Limba română”.
Proiectul de lege a fost votat în prima lectură de 56 de deputați din facțiunea partidului de guvernământ – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), conform relatărilor REL.
Opoziția a protestat. Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au ieșit la tribuna Parlamentului cu pancarte pe care scria „Referendum”, „Moldova, moldoveni, moldovenește” și „Nu vă bateți joc de Constituție”. Unii deputați PAS au încercat să înlăture pancartele și s-a ajuns la îmbrânceli.
„Această inițiativă nu este un proiect de lege constituțional”, a comentat deputatul BCS, Vasile Bolea. Potrivit lui, „orice modificare sau încercare prin lege organică sau ordinară de a modifica textul constituțional este un absurd juridic și este o încălcare și o sfidare a Constituției R. Moldova”. El a anunțat că opoziția va contesta decizia la Curtea Constituțională.
Pentru modificarea Constituției este nevoie de voturile a două treimi din cei 101 deputați, în timp ce legile organice se adoptă de majoritatea deputaților aleși, iar cele ordinare – cu votul majorității celor prezenți la ședință.
„Prezenta inițiativă legislativă nu constituie o inițiativă de modificare a Constituției, ci este una tehnică, care rezultă din obligativitatea executării și implementării actelor Curții Constituționale”, a explicat de la tribună deputata PAS, Veronica Roșca, unul dintre autorii proiectului.
În 2013, Curtea Constituțională a stabilit că prevederea din Declarația de Independență privind faptul că limba română este limbă de stat prevalează asupra articolului 13 al Constituției privind „limba moldovenească”.
Ce spun sondajele:
Subiectul limbii de stat în Republica Moldova rămîne unul extrem de politizat. Susținătorii păstrării denumirii de „limba moldovenească” argumentează că majoritatea populației sprijină acest lucru. Conform sondajului „Barometrul opiniei publice” din noiembrie 2017 (atunci a fost realizat ultimul sondaj cu o astfel de întrebare), raportul moldovenesc/român a fost de 69% /26% (sursa Newsmaker.md).
În continuare, vă prezentăm date din cel mai recent sondaj de opinie, respectiv Barometrul iData pentru februarie 2023, realizat pe un eșantion de 1040 respondenți. Marja de eroare: +/- 3%. Structura eșantionului: 73,5% – cetățeni moldoveni, 7,2% – etnici ucraineni, 6,4% – etnici ruși, 5,7% – români, 3,4% – găgăuzi etc.
Sondajul arată că mai puțin de o treime dintre moldoveni consideră că lucrurile în țară merg într-o direcție corectă sau care sînt opțiunile lor politice. Pentru acum am preferat însă să prezentăm datele în ce privește opțiunea de aderare la UE (grafic 1), față de ideea unirii cu România (grafic 2), cum se împarte atașamentul cultural între România și Rusia (grafic 3) sau încrederea în cultele religioase.
