R. MOLDOVA AJUTĂ MINORITĂȚILE ETNICE SĂ ÎNVEȚE LIMBA ROMÂNĂ
Guvernul de la Chișinău a aprobat recent Programul național privind învățarea limbii române de către minoritățile etnice, pentru anii 2023-2025. Actualul program, spre deosebire de cel precedent, prevede și instruirea populației adulte, nu doar a preșcolarilor, elevilor și studenților.
Astfel, aproximativ 23 de mii de persoane vor putea învăța limba română, relatează Ziarul de Gardă. Programul include și alte elemente noi, cum ar fi implementarea învățămîntului multilingv, care presupune predarea unor discipline nonlingvistice în limba română și în limba maternă, precum și certificarea nivelului de competență lingvistică de cunoaștere a limbii române pentru populația adultă, în conformitate cu prevederile Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi.
La fel, sunt prevăzute acțiuni concrete pentru extinderea mediului lingvistic de comunicare în limba română prin intermediul activităților extrașcolare (tabere educaționale, concursuri, ateliere, simpozioane didactice), dar și dezvoltarea unor programe speciale care permit îmbunătățirea competențelor lingvistice ale angajaților.
Prin intermediul Programului aprobat, circa 6 mii de cadre didactice și de conducere vor fi instruite pentru cunoașterea limbii române. Alte 13 mii de persoane adulte din diverse categorii profesionale (justiție, medicină, economie, arte, administrație publică centrală și locală), inclusiv persoane adulte refugiate din Ucraina vor învăța limba română la cursuri. De asemenea, circa 4 mii de elevi alolingvi, între care și copiii refugiați din Ucraina, înmatriculați în instituțiile de învățământ din Republica Moldova, vor participa la diverse programe educaționale în limba română.
ȘI TOT DESPRE LIMBA ROMÂNĂ ÎN MOLDOVA
După ce am scris despre faptul că Parlamentul de la Chișinău a aprobat în primă lectură un proiect de lege care propune înlocuirea sintagmei ”limba moldovenească” cu ”limba română”, în toate actele oficiale, Europa Liberă publică detalii despre cum se va putea întîmpla asta în mod practic, ca și reacții ale autorităților găgăuze pe acest subiect.
STRĂZI DIN CERNĂUȚI RENUNȚĂ LA NUMELE RUSEȘTI
Procesul de derusificare în Ucraina continuă. Astfel, pe 16-17 martie la Cernăuți vor avea loc discuții publice pe tema schimbării numelui a 45 de străzi, stradele și alei. Conform agenției Bucpress, sînt propuse nume noi, care includ personalități care au avut de a face cu Cernăuțiul sau zona Bucovinei, dar și ale unor militari care au murit în timpul războiului ruso-ucrainean. În lista de 45 de nume propuse se găsește și cel al scriitorului de origine română Mircea Lutic. Altfel, mai sînt și alte nume care au avut de a face, la un moment dat, ocazional, cu cultura română, respectiv scriitorul și scenaristul Gregor von Rezzori sau poeta Rose Ausländer.
Acest proces de schimbare a numelui străzii ridică însă și unele semne de întrebare, căci pe lista numelor care vor fi excluse se află și personalități culturale ruse precum Lev Tolstoi, Piotr Ceaikovski, Modest Mussorskii sau Ivan Turgheniev. Și dacă tot am pomenit de Tolstoi, să spunem că acesta este pe locul 6 în topul celor mai folosite nume de personalități ce dau numele unor străzi din Europa. Mai multe și interesante detalii se găsesc aici.
