Aproape jumătate dintre elevii maghiari din județele Harghita și Covasna nu au reușit să obțină rezultate de trecere la examenul de evaluare națională la limba românã
Examenul de limba română a fost și anul acesta o provocare pentru elevii maghiari din Secuime, doar 49,6 la sută dintre elevii de clasa a 8-a din județul Harghita și 55,75 la sută din județul Covasna reușind să obțină nota cinci la examenul de evaluare națională, relatează cotidianul Maszol.
Spre comparație, la nivel național 77,4 la sută dintre elevi au trecut examenul la limba și literatura română. Procentul este însă în scădere față de anii din urmă, în 2022 acesta fiind de 85,9 la sută iar în 2021 de 83,9 la sută.
Revenind la școlarii din Secuime, trebuie spus că rezultatele acestora la proba de limbă maternă, maghiara sau la matematică sînt considerabil mai bune. Astfel, în Harghita, 88,27 la sută dintre cei examinați au obținut o notă mai mare de 5 la proba de limbă maternă, în timp ce la matematică procentul a fost de 75,11 la sută.
Problema nivelului scăzut de cunoaștere a limbii române de către mulți elevi de origine maghiară nu este de dată recentă. În 2017, România a adoptat două programe pentru studiul limbii române: Limba și literatura română (pentru toți nativii români și pentru toate minoritățile, cu excepția celei maghiare) și Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară. Asta înseamnă că elevii de etnie maghiară – mai puțin cei din clasele a XI-a și a XII-a – învață la școală Limba română după un curriculum diferit de cel folosit în cazul majorității. Totodată, la examenul de evaluare națională ei susțin proba de Limba română cu subiecte diferite de cele pe care trebuie să le rezolve elevii români.
Totuși, experții apreciază rezultatele slabe se datorează faptului că în zonele locuite preponderent de etnici maghiari predarea limbii române nu se face prin utilizarea unor metode moderne de predare a limbilor, care să țină cont de nivelul de educație și interesele elevilor.
”În opinia noastră, rezultatele slabe s-au datorat, parțial, faptului că atunci când a fost introdus noul curiculum (…) nu au fost adoptate măsuri suplimentare, menite să schimbe abordarea predării limbii române. Lipsa acută de manuale și materiale didactice, întîrzierea cu 3 ani în elaborarea cerințelor și standardelor evaluării, precum și incertitudinea, inconsecvența și lipsa de formare profesională pentru profesorii care utilizează noul curriculum, au condus la rezultatele nesatisfăcătoare ale acestei simulări”, se arăta într-o luare de poziție, din 2021, a Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România (RMPSZ).
Tot în acel an se lansa un program-pilot, numit “Competenţă şi eficienţă în predarea limbii române copiilor şi elevilor aparţinând minorităţilor naţionale din România”, în valoare de 9 milioane de euro, care își propunea formarea profesională a 6.000 de profesori și se aplica în 27 de clase (detalii aici). Rezultatele încă se așteaptă.
