Rada Supremă (Verkhovna Rada), Parlamentul de la Kiev, a adoptat pe 21 septembrie cîteva modificări la Legea privind minoritățile (comunitățile) naționale din această țară, care este una dintre cerințele pentru aderarea Ucrainei la UE. Modificările nu aduc îmbunătățiri considerabile din perspectiva drepturilor solicitate pînă acum de către comunitățile de români și de maghiari din Ucraina
==> După adoptarea Legii originale, în decembrie 2022, Kievul a tot spus că Legea minorităților este una care garantează drepturile de bază de care trebuie să se bucure comunitățile etnice din această țară. În acest context, modificările efectuate acum au venit oarecum pe neașteptate, dar au fost anunțate din 12 septembrie de către vicepremierul Olga Stefanișina care spunea pentru Financial Times că Ucraina este gata să modifice legile adoptate privind drepturile minorităților naționale pentru a debloca procesul de începere a negocierilor de aderare la UE. Totodată, dna Stefanișina arăta că Kievul va începe discuții bilaterale cu România și Ucraina pentru a ajunge la un acord privind aceste modificări.
==> Pe 21 septembrie, Rada Supremă adopta așadar cîteva modificări la Legea minorităților:
- A fost actualizată definiția minorităților naționale, stipulîndu-se acum că „o minoritate (comunitate) națională din Ucraina este un grup stabil de cetățeni ai Ucrainei care nu sunt ucraineni de etnie ucraineană, care locuiesc în interiorul granițelor recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei, care sunt uniți de caracteristici etnice, culturale, istorice, lingvistice și/sau religioase comune, care se identifică ca atare și care își exprimă dorința de a-și păstra și dezvolta identitatea lingvistică, culturală și religioasă”.
- Ucraina va furniza gratuit manuale tipărite şi în format electronic în limba maternă elevilor din învăţământul secundar care aparţin minorităţilor naţionale recunoscute prin lege în Ucraina
- Se permite, acum, organizarea de evenimente publice și culturale și publicarea de anunțuri publicitare integral în limba minorităților naționale din cadrul comunităților respective. Acest lucru nu se aplică în cazul limbii unei țări agresoare, mai exact a limbii ruse.
- Kievul se angajează să ofere asistenţă în limba maternă victimelor violenţei domestice şi beneficiarilor de servicii sociale pentru vîrsta a treia
- Amendamentele clarifică și criteriile prin care se determină în ce zone ale ţării trebuie oferite astfel de servicii în limbile minorităţilor, în funcţie de concentrarea populaţiei care aparţine minorităţilor etnice şi culturale
- Proiectul de lege definește, de asemenea, concepte precum „librării specializate create pentru realizarea drepturilor minorităților (comunităților) naționale”, „sprijin (conferință)”. (Surse: aici și aici)
==> Prevederile legii adoptate iau parțial în considerare recomandările Comisiei de la Veneția, care a criticat versiunea anterioară a documentului. În același timp, nu este posibilă punerea în aplicare a tuturor recomandărilor, deoarece unele dintre ele limitează drepturile limbii ucrainene.
Pe de altă parte, noile modificări nu satisfac pe deplin solicitările minorităților română și ungară din Ucraina care, pe scurt, ar dori revenirea la drepturile depline privind studierea și folosirea limbii materne, așa cum existau pînă în 2015.
==>Anterior modificărilor Legii minorităților, am solicitat Ministerului de Externe român un punct de vedere privind negocierile cu Kievul pe acest subiect. Răspunsul primit de SINOPSIS a fost mai curînd sec: ”Agenda dialogului politic bilateral cu Ucraina menține în atenție tematica respectării drepturilor persoanelor aparținând minorității române în contextul modificărilor legislative succesive în acest domeniu din Ucraina. Subiectul este abordat constant în cadrul instituțional bilateral.
Poziția exprimată permanent de autoritățile române se raportează la solicitările etnicilor români din Ucraina și vizează, în principal: prezervarea educației în limba română, recunoașterea de către Ucraina a inexistenței așa-zisei ”limbi moldovenești”, asigurarea participării efective a persoanelor aparținând minorităților naționale la viața culturală, socială, economică, precum și la viața publică, asigurarea utilizării limbii române în relație cu autoritățile publice și în justiție, asigurarea accesului la mass-media în limba română, asigurarea serviciului religios în limba română, asigurarea consultării reprezentanților minorităților naționale”.
