Ministerul de Externe român încă analizează conținutul legii. Budapesta este însă critică, iar minoritățile maghiară și Română sunt nemulțumite de actuala formă a legii adoptată de către Parlamentul de la Kiev
Am scris aici despre cum Rada Supremă (Verkhovna Rada), Parlamentul de la Kiev, a adoptat pe 21 septembrie cîteva modificări la Legea privind minoritățile (comunitățile) naționale din Ucraina, care este una dintre cerințele pentru aderarea țării la UE.
Acum, vă prezentăm cîteva din principalele reacții ale celor implicați.
MAE în expectativă. Într-un răspuns la o solicitare SINOPSIS, Ministerul Afacerilor Externe a spus: ”MAE va fi în măsură să exprime un punct de vedere asupra noului act normativ după analizarea conținutului și efectelor acestuia. Ministerul Afacerilor Externe își exprimă speranța că noua lege aprobată de către Parlamentul Ucrainei răspunde pe deplin recomandărilor Comisiei de la Veneția, formulate ca urmare a analizării legislației ucrainene emise în materie de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, cele mai recente fiind cuprinse în opinia Comisiei CDL-AD(2023)021 privind Legea Minorităților (Comunităților) Naționale, adoptată la cea de-a 135-a sesiune plenară a Comisiei, la Veneția, 9-10 iunie 2023.
Totodată, în dialogul bilateral cu partea ucraineană, Ministerul Afacerilor Externe a încurajat constant cooperarea în scopul obținerii de rezultate concrete în ceea ce privește prezervarea și promovarea drepturilor identitare ale persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, în mod particular prin coordonarea cu minoritatea română din Ucraina – aceasta fiind cea în măsură să asigure un răspuns eficient la nevoile sale.
În privința inexistenței limbii moldovenești, demersurile Ministerul Afacerilor Externe, exprimate deja în pozițiile publice pe subiect, reflectă poziția fermă privind recunoașterea inexistenței acesteia, susținută de partea română”.
În context, să spunem că premierul Marcel Ciolacu a declarat că luna viitoare va avea loc o ședință comună, la Kiev, a guvernelor din cele două țări, unde se speră că va fi anunțat faptul că Ucraina nu va mai recunoaște existența limbii moldovenești (detalii aici)
Budapesta continuă criticile. Chiar dacă nu a făcut o referire directă la Legea minorităților, Ungaria – prin vocea premierului Viktor Orban – a reafirmat faptul că nu va sprijini Ucraina în niciun for internaţional atât timp cât nu sunt restabilite drepturile minorităţii maghiare din Transcarpatia.
Declarația a fost făcută pe 25 septembrie, în deschiderea sesiunii de toamnă a parlamentului de la Budapesta, conform relatărilor agenţiilor de presă.
Ucraina „hărţuieşte” de ani de zile şcolile ungare, cu scopul „de a le transforma în şcoli ucrainene, sau, dacă nu reuşesc, atunci vor să le închidă”, a acuzat Orban, menţionând că în şcoala maghiară din oraşul ucrainean Muncaci au fost interzise imnul şi drapelul ungar la ceremonia de început de an şcolar.
Prin urmare, „nu sprijinim Ucraina în nicio chestiune pe scena internaţională până când nu va restabili legile care garantează drepturile maghiarilor”, a indicat premierul ungar, care a promis că guvernul său va lupta pentru drepturile maghiarilor din Transcarpatia, în special pentru cele ale copiilor, în toate forurile internaţionale.
Minoritățile din Ucraina, nemulțumite. Legea nu asigură în continuare drepturile constituţionale ale minorităţilor naţionale din Ucraina şi nu restabileşte drepturile anterioare ale acestora, este opinia unor reprezentanți ai minorităților română și maghiară din Ucraina.
Astfel, Uniunea Interregională “Comunitatea Românească din Ucraina” (UI CRU) a arătat într-un comunicat de presă, citat de agenția Bucpress, că normele propuse prin acest proiect de lege au fost “discutate doar formal înainte de votare cu reprezentanții minorităților naționale autohtone din Ucraina, majoritatea propunerilor făcute de către reprezentanții minorităților naționale tradiționale fiind trecute cu vederea”.
Faptul că, în situația grea de război, statul “va furniza gratuit manuale imprimate şi în format electronic în limba maternă elevilor din învăţământul secundar care aparţin minorităţilor naționale” și că se “recunoaşte dreptul de a folosi limbile minorităţilor în publicitate şi pentru desfăşurarea unor acţiuni publice”, precum și angajarea statului “să ofere asistenţă în limba maternă victimelor violenţei domestice şi beneficiarilor de servicii sociale” ș.a. sunt chestiuni de salutat. În același timp, arată UI CRU multe lucruri rămân încă nesoluționate, mai ales cele legate de sistemul de instruire în limba minorităților naționale.
Nu a fost soluționată explicit nici problema folosirii oficiale a limbilor minorităților naționale în sfera administrativ-socială în locurile viețuirii lor tradiționale, dar, principalul, nu sunt readuse multe norme în legea votată pe 21.09.2023 cu prevederile Constituției – Legii fundamentale a Ucrainei, respectiv este în continuare redus dreptul la studii în limba maternă.
La rîndul său Uniunea Culturală Maghiară din Ucraina Subcarpatică (KMKSZ) a reacționat: “Constatăm cu regret că la modificarea Legii minorităţilor nu au fost luate în considerare, nici de această dată, propunerile constructive ale organizaţiilor maghiare, cu privire la modificări”, consideră KMKSZ.
Legea adoptată în cea de-a doua variantă a eliminat unul dintre criteriile importante pentru definirea minorităţilor naţionale, adică faptul că reprezentanţii săi locuiesc în mod tradiţional pe teritoriul Ucrainei, iar astfel, conceptul de minoritate naţională a fost golit de conţinut. “Acest lucru are ca rezultat excluderea oricăror drepturi colective legate de minorităţi”, se subliniază în comunicat.
Potrivit declaraţiei preşedinţiei KMKSZ, “faptul că mai multe clauze ale legii sunt discriminatorii sau au doar un caracter declarativ, poate lăsa loc unor interpretări arbitrare”.
Modificarea recent adoptată nu garantează minorităţilor, nici în continuare, aplicarea drepturilor care le sunt garantate prin Constituţie şi prin documentele internaţionale, şi nici nu restabileşte drepturile anterioare ale acestora.
