Parlamentul de la Kiev a adoptat pe 19 octombrie, în primă lectură, un proiect de lege prin care se prevede interzicerea organizațiilor religioase asociate cu Federația Rusă. Dacă va fi adoptată, legea va afecta și biserica de care țin numeroși etnici români din Ucraina.
Textul aprobat prevede interzicerea oricărei activităţi a „organizaţiilor religioase” afiliate cu „ţările care efectuează agresiunea armată împotriva Ucrainei. Încă nu se ştie cînd va fi supusă la vot reglementarea în a doua lectură.
Votul la acest proiect ar putea permite scoaterea în afara legii a Bisericii Ortodoxe Ucrainene (Українська православна церква, UPȚ), care pînă de curînd a fost supusă canonic Patriarhiei Moscovei, deși acum insistă că nu are legături cu Rusia.
Europa Liberă relatează că au existat mai multe versiuni ale proiectului de lege, iar Rada a votat acum în favoarea unei variante mai „blînde”, care prevede o procedură complicată și îndelungată de interzicere a „comunităților religioase legate de Rusia”. Dar înainte de a doua lectură, documentul ar putea, teoretic, să fie modificat și înăsprit.
UPȚ a deplîns votul din Radă, spunînd că ar fi împotriva convențiilor internaționale privind libertatea credinței. Deși în mai 2022 a ieșit de sub tutela oficială a Moscovei, UPȚ este văzută în continuare ca fiind legată politic de regimul din Rusia.
Măsurile autorităților ucrainene împotriva UPȚ au început la cîteva luni după invadarea Ucrainei de către Rusia. În decembrie 2022, președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret care prevedea examinarea legăturilor UPȚ cu Moscova. Oficialitățile ucrainene spun că UPȚ promovează puncte de vedere pro-ruse și că unii din preoții ei colaborează activ cu Moscova. Rusia şi-a justificat invazia în Ucraina inclusiv prin presupusa necesitate de a apăra populaţia rusofonă şi rusofilă şi îi acuză pe ucraineni de discriminarea a tot ce are legătură cu poporul rus.
Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Православна церква України, PȚU), care a devenit autocefală în 2018, este considerată acum biserica națională, fiind recunoscută și susținută nu doar de clasa politică ucraineană ci și de o parte a lumii ortodoxe.
Numeroși etnici români din Ucraina sînt legați tradițional de UPȚ. Conform unui sondaj realizat de către Institutul de Studii Politice și Capital Social, cu sediul la Cernăuți, cam jumătate dintre membrii comunității românești din Ucraina au declarat că frecventează serviciile divine în limba română la Biserica Ortodoxă Ucraineană (UPȚ). Alți 29% dintre respondenți au precizat că sînt creștini, dar nu frecventează servicii divine.
Problema conflictului dintre cele două biserici ortodoxe din Ucraina trebuie rezolvată, potrivit opiniei a 41% dintre respondenți, prin unirea celor două mitropolii într-o structură separată prin dialog și buna înțelegere.
Totodată, 61% dintre respondenți consideră că este o idee bună deschiderea unor lăcașe de cult în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa de către Biserica Ortodoxă Română, iar 35% au ales să nu răspundă la această întrebare.
Un ierarh de origine română, din cadrul UPȚ, se confruntă acum cu un proces în care este acuzat de încălcarea egalității cetățenilor în funcție de convingerile lor religioase. Mitropolitul Longhin Jar, fost stareț al mănăstirii Bănceni din cadrul Eparhiei Cernăuțiului și Bucovinei, este acuzat că ar fi folosit în discursurile sale publice cuvinte menite să stîrnească ura religioasă între credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UPȚ) și ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene autocefale (PȚU), ofensînd sentimentele religioase ale susținătorilor PȚU.
Pe 22 mai 2023, lui Longhin Jar i s-a adus acuzația de incitare la ură interreligioasă. Potrivit informațiilor SBU (Serviciul de Securitatea al Ucrainei), în timpul slujbelor religioase, acesta ar fi făcut remarci jignitoare la adresa PȚU, numind-o „biserică lui Antihrist” și „satanistă”. Pentru a confirma sau infirma acuzațiile de incitare la ură religioasă, s-a efectuat o expertiză lingvistică. În septembrie, ancheta în cazul său s-a încheiat iar mitropolitul a fost pus sub acuzare, iar dosarul său trimis în instanță.
Mitropolitul a subliniat că nu este conștient pe ce motive se bazează acuzația și a accentuat că singura sa vină constă în dorința de a sluji „Bisericii sale” și „Dumnezeului său”, având drepturi constituționale în acest sens.
++++++++++
The Ukrainian Orthodox Church (UOC) has announced the appointment of international lawyer Robert Amsterdam of Amsterdam & Partners LLP to assist the international response to escalating attacks by the Government of Ukraine.
…”Protecting freedom of religion of all Ukrainians is essential to the continued support for Ukraine in both Washington and key European capitals,” said Amsterdam. „Draft Law 8371 represents a significant step backwards, a violation of Ukraine’s international legal commitments and the nation’s own constitution.”
Amsterdam continued: „Contrary to the Ukrainian government’s propaganda, the UOC is an independent church – instead we are witnessing pure political persecution and opportunism, which has nothing to do with Ukraine’s national security.” (https://www.zerohedge.com/geopolitical/ukrainian-lawmakers-vote-ban-countrys-largest-orthodox-body)
Later edit. Am preluat de pe pagina de Facebook a filologului și publicistului Gheorghiță Ciocioi o listă cu cinci ”pași” pe care UPȚ ar fi trebuit să îi facă pentru a convinge statul ucrainean că nu se încadrează în legea votată de Rada de la Kiev.
1. Să publice un document oficial privind retragerea calității de membru cu drepturi depline a Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UPȚ) din toate organizațiile, instituțiile și asociațiile din cadrul Bisericii Ruse.
2. Să publice scrisorile tuturor episcopilor și clericilor UPȚ care sunt înscriși ca membri ai comisiilor și organelor Bisericii Ruse, că demisionează din aceste structuri, precum scrisorile adresate conducătorilor lor.
3. Să sesizeze oficial Bisericile Ortodoxe locale despre ieșirea UPȚ din Biserica Rusă
4. Să impună pedepse ecleziastice sau să excludă din rândurile clerului UPȚ tuturor/pe toți colaboratorii – participanți la anexarea teritoriilor ucrainene, precum și tuturor/ pe cei care „sfințesc armele cu care sunt uciși ucrainenii”.
5. Să formuleze o poziţie oficială în legătură cu învățătura patriarhului Kiril privitoare la iertarea păcatelor militarilor ocupanți ce vor muri în Ucraina, binecuvântându-i pentru războiul împotriva acestei țări, precum și cu privire la acțiunile autorităților bisericești ruse de a anexa eparhiile UPȚ.
Astfel de acțiuni ar fi putut mărturisi despre ruperea legăturilor directe de subordonare dintre UPȚ și Biserica Rusă. Cele cinci solicitări au fost înaintate UPȚ de către Oficiul de Stat pentru politică etnică și libertate de conștiință în iunie a. c, dar nu li s-a dat niciun răspuns.
