Un diferend vechi de mai bine de două decenii a fost încheiat amiabil între România și Ucraina. Bucureștiul a acceptat ca Ucraina să continue lucrările de amenajare a Canalului Bîstroe, cu condiția să respecte prevederile de protecție a mediului
Ministerul român al Mediului a informat că la Reuniunea Părţilor la Convenţia de la Espoo, desfăşurată la Geneva în perioada 12-15 decembrie 2023, s-a luat decizia de a propune Comitetului de Implementare a Convenţiei, care se va reuni în februarie 2024, înlăturarea avertismentului adresat Ucrainei în 2008 pentru lucrările la canalul navigabil Bîstroe, sub condiţia ca autorităţile ucrainene să demonstreze conformitatea proiectului cu prevederile Convenţiei.
Oficialii de la București, prin vocea ministrului Mircea Fechet, au salutat decizia, afirmînd că „marele pas înainte în ceea ce priveşte problema Bîstroe este că Ucraina a înţeles nu doar că trebuie să respecte toate obligaţiile europene pentru un astfel de proiect, ci şi că poate să facă asta (…) Continuăm dialogul pentru a sprijini Ucraina, respectînd interesele strategice ale României și normele europene de mediu.”
Și ministrul ucrainean al Mediului, Ruslan Strilets, a salutat acordul dintre părți. „Ne-am făcut temele şi am parcurs un drum lung pentru a aduce proiectul în conformitate cu cerinţele Convenţiei. La urma urmei, Ucraina ţine la relaţiile de bună vecinătate şi la respectarea dreptului internaţional. Sîntem dispuşi şi capabili să găsim un teren comun şi să corectăm greşelile trecutului”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
În 2022, România și Ucraina au semnat un acord prin care navele fluviale să poată tranzita Canalul Bîstroe. Acordul permitea navigarea pe un șenal cu o adîncime de maximum trei metri. În februarie 2023, ucrainenii au anunțat că au început lucrările de dragare pe Canalul Bîstroe, pentru ca nave de capacitate mai mare să poată poată ajunge din Ucraina, la Marea Neagră. După dragare, șenalul navigabil urma să aibă o adîncime de 6.5m.
Autoritățile române au solicitat oprirea imediată a lucrărilor care se considera că puneaum în pericol biosfera Deltei Dunării. Măsurători făcute de ambele părți au scos la iveală că, într-adevăr, adîncimea șenalului navigabil pe canal a fost modificată și a ajuns, în unele locuri, și la 7 metri.
