Budapesta dorește ca etnicii maghiari din Transcarpatia să beneficieze de aceleași drepturi pe care le-au avut înainte de 2015. A fost înființată totodată o comisie bilaterală care să analizeze acest subiect
Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a insistat pe 29 ianuarie, în cursul primei sale vizite în Ucraina de la începutul invaziei ruse, că autorităţile de la Kiev trebuie să acorde mai multe drepturi minorităţii maghiare din această ţară pentru ca relaţiile cu Budapesta să se îmbunătăţească.
În acest sens, Ungaria a formulat o cerere în 11 puncte către Ucraina privind drepturile minorităților naționale, solicitînd în special revenirea la drepturile de care minoritatea maghiară s-a bucurat pînă în 2015.
Ar fi vorba în special de:
- restabilirea statutului de școală națională pentru instituțiile de învățămînt cu predare în limba maghiară;
- posibilitatea de a oferi un certificat de absolvire a școlii în limba maghiară;
- utilizarea limbii maghiare ”fără restricții” în învățămîntul superior, cultură, administrație publică și viața comunitară. (sursa
aici).
Aceste lucruri au fost anunțate în cadrul unui briefing comun al ministrului Szijjarto cu omologul său ucrainean Dmytro Kuleba și cu șeful biroului președintelui ucrainean, Andriy Yermak, în cadrul unor discuții ce au avut loc la Ujhorod (Transcarpatia).
Ulterior, într-o postare pe Facebook, Peter Szijjarto s-a referit și la posibilitatea acordării dreptului la auto-guvernare pentru minoritatea maghiară (sursa aici).
La rîndul său, ministrul ucrainean de externe a anunţat că cele două părţi au convenit să înfiinţeze o comisie bilaterală care să rezolve, în termen de zece zile, dezacordurile dintre ele cu privire la problema minorităţii maghiare din Ucraina. Potrivit acestuia, comisia a fost instruită să se pună de acord asupra acestor chestiuni cît mai curând posibil și să elaboreze propuneri pentru ministere.
Kuleba, care a calificat atmosfera reuniunii ca fiind una „deschisă, sinceră” şi „constructivă” şi a subliniat că ambele delegaţii şi-au demonstrat dorinţa de a „soluţiona această problemă cu bună credinţă”, a ținut să menționeze că schimbările în statutul minorității maghiare din Ucraina au fost cauzate de ocuparea regiunii Crimeea de către Rusia, în 2014. De atunci, Kievul a adoptat o serie de legi menite să consolideze ucraineana ca unică limbă oficială şi limbă de comunicare publică, într-o ţară în care limba rusă a fost utilizată în comunicarea de zi cu zi de o mare parte a cetăţenilor săi.
Aceste legi au avut, de asemenea, un efect asupra statutului altor limbi minoritare în Ucraina, cum ar fi maghiara şi româna.
Reamintim că pe 8 decembrie anul trecut Rada Supremă de la Kiev a adoptat o nouă lege a minorităților naționale, care a fost promulgată de către președintele Volodimir Zelenski în aceeași zi.
Ulterior, ministrul de externe român, Luminița Dobrescu a salutat amendamentele aduse de Kiev la Legea minorităților (vezi mai jos), în timp ce Budapesta – prin vocea secretarului de stat Tamas Mentser – a spus că modificările nu contribuie semnificativ la îmbunătățirea situației comunității maghiare din Ucraina (detalii aici).
