Este o decizie cu mare impact în lumea ortodoxă. Rada Supremă de la Kiev a adoptat pe 20 august proiectul de lege nr. 8371, îndelung dezbătut, care permite abrogarea activității bisericilor controlate de un stat care desfășoară acte de agresiune împotriva Ucrainei. Decizia are impact și asupra multor comunități de etnici români din Ucraina
Imagine dintr-o biserică a românilor din Ucraina
Întîi de toate, să spunem că proiectului de lege a fost adoptat cu o largă majoritate, fiind susținut de către 265 de parlamentari, doar 29 votînd împotrivă, dintre care 17 din partea „Platformei pentru viață și pace”, un succesor al grupului parlamentar dizolvat al opoziției pro-ruse. Au fost și patru abțineri.
Proiectul de lege, elaborat de Guvern în urma unei decizii a Consiliului Național de Securitate și Apărare din ianuarie 2023, a fost înregistrat inițial în parlament în ianuarie 2023, la scurt timp după ce percheziții ample ale forțelor de securitate au descoperit propagandă rusă, pașapoarte rusești și literatură xenofobă în incinta unor lăcașuri ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UPȚ), care a fost pînă recent subordonată Patriarhiei Moscovei.
Clerul UPȚ a fost suspectat de legături și simpatii față de Rusia de-a lungul întregului război, iar mulți clerici au fost acuzați de colaborare cu Rusia și de justificarea agresiunii ruse, inclusiv episcopi și alți membri de rang înalt.
Ce prevede legea?
Legea are ca scop împiedicarea activității bisericilor care sînt controlate de un stat care desfășoară acte de agresiune împotriva Ucrainei, în cazul de față fiind vorba în mod evident de Rusia, conform BucPress.
Organizațiile religioase suspectate de colaborare cu Biserica Ortodoxă Rusă vor fi verificate de o comisie de experți, care va fi creată de Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință (DESS). Dacă comisia constată încălcări, DESS va emite un ordin pentru remedierea situației.
Legea intră în vigoare la 30 de zile după publicarea sa oficială, urmînd apoi ca organizațiile religioase să aibă la dispoziție 9 luni pentru a întrerupe legăturile cu Rusia.
Dacă aceste legături nu vor fi întrerupte, DESS va depune o plîngere împotriva respectivei persoane juridice la o instanță de judecată, care va avea dreptul să decidă interzicerea activităților acesteia.
Primele reacții
După cum este și normal, președintele Volodimir Zelenski a salutat votul Parlamentului considerînd că legea va duce la întărirea ”independenței spirituale” a Ucrainei. Opinia este împărtășită și de majoritatea deputaților de la Kiev, unii dintre aceștia adăugînd că noua legea este o chestiune de securitate națională.
Pe de altă parte, un mitropolit al Bisericii Ortodoxe Ucrainene a declarat că legea este controversată și a subliniat că UPȚ nu se subordonează niciunui centru din Ucraina sau din străinătate, ci doar Mitropoliei Kievului. El a adăugat că UPȚ a acționat întotdeauna în cadrul legal și va încerca să-și apere dreptul constituțional la libertatea de conștiință și convingeri religioase în instanță, dacă va fi necesar.
La rîndul său, purtătoarea de cuvînt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a condamnat votul Radei de la Kiev, acuzînd Ucraina de faptul că încearcă să ”distrugă adevărata Ortodoxie”.
Situația parohiilor românești din Ucraina
În acest moment, în Ucraina funcționează aproximativ 130 de parohii ortodoxe românești, care din punct de vedere canonic sînt legate de Biserica Ortodoxă Ucraineană (UPȚ). Reamintim că aceasta s-a desprins declarativ de Patriarhia Moscovei în luna mai 2022, însă cîteva luni mai tîrziu, în decembrie, o comisie specială de experți ai Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință (DESS) a stabilit că UPȚ este totuși parte a Patriarhiei Moscovei.
Printr-o mișcare care i-a luat pe mulți prin surprindere, la începutul anului 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat o decizie istorică de a binecuvânta înființarea unei structuri ortodoxe pentru etnicii români din Ucraina. Aceasta entitate juridică, denumită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, ar urma să fie subordonată canonic Patriarhiei Române, similar cu Mitropolia Basarabiei din Republica Moldova.
Decizia Sfîntului Sinod al BOR a atras critici atât din partea Bisericii Ortodoxe Autocefale a Ucrainei (PȚU), cât și din partea Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Recent, autoritățile ucrainene s-au opus inițiativei Bisericii Ortodoxe Române de a înființa Biserica Ortodoxă Română din Ucraina. Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință a propus, ca alternativă, crearea unei structuri destinate românilor în cadrul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (PȚU). Totuși, conform BucPress, trebuie spus că relațiile dintre comunitatea românească și această biserică, recunoscută de Patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, sînt tensionate din cauza politicilor sale ultranaționaliste, ceea ce face ca propunerea să fie dificil de acceptat pentru credincioșii români din Ucraina.
