Ministrul Justiției de la Chișinău, Veronica Mihailov-Moraru, spune că procesul de verificare a judecătorilor și procurorilor pentru eliminarea corupției este „un exercițiu deloc confortabil” dar totuși necesar pentru a restabili încrederea publicului și a menține Republica Moldova pe calea aderării la UE
Foto: Facebook
Republica Moldova este hotărâtă să contracareze „obiceiurile rele” ale unor judecători și procurori, însă procesul de verificare, esențial pentru reformarea sistemului judiciar și pentru menținerea țării pe drumul aderării la Uniunea Europeană, nu trebuie grăbit, a spus ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, într-un interviu pentru Balkan Insight.
Avocata în vârstă de 41 de ani a declarat că nu ar trebui subestimată amploarea provocărilor cu care se confruntă Republica Moldova, asta în timp ce țara își propune să atingă obiectivul de aderare la UE până în 2030.
În interviu, Mihailov-Moraru a recunoscut că, în cadrul sistemului judiciar, există o oarecare opoziție față de acest proces de verificare a personalului din justiție, un proces similar cu cel desfășurat în Albania începând cu 2016, care a dus la eliminarea a aproximativ 45% dintre judecători și procurori, până la 31 ianuarie anul acesta.
„S-a recurs la acest exercițiu extraordinar de evaluare, în primul rând din cauza încrederii scăzute a publicului în corpul de judecători și procurori”, a spus doamna ministru.
Scopul procesului este să elimine judecătorii și procurorii corupți prin analizarea realizărilor și a istoricului profesional al acestora, un proces pe care Mihailov-Moraru a spus că nu-l va grăbi sub nicio formă. „Membrii comisiilor de verificare acordă o mare atenție calității procesului”, a spus ea. „Preferă să fie mai lenți, dar siguri și atenți în colectarea, compararea și analizarea datelor”.
„Verificarea nu este un exercițiu foarte confortabil”, a declarat Mihailov-Moraru pentru Balkan Insight. „Înțeleg că unora nu le place [acest proces]”.
Demisii în masă ale procurorilor
Formațiunea de guvernământ din Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a ajuns la putere în iulie 2021 pe baza unei platforme anticorupție, a promis o reformă judiciară amplă pentru eliminarea corupției și îndeplinirea uneia dintre principalele cerințe ale UE înainte de aderare.
Moldova are între 400 și 450 de judecători și între 600 și 650 de procurori. Fiecare dintre aceștia va trebui să treacă prin procesul de verificare, care a început în iulie 2023 și care, conform legii, trebuie finalizat până la sfârșitul anului 2025.
Judecătorii și procurorii vor fi evaluați pe baza a două criterii principale – integritatea profesională [cât de bine și-au făcut treaba] și integritatea financiară [averea declarată comparativ cu veniturile]. Mulți dintre aceștia se opun procesului; unii l-au denunțat ca fiind o vânătoare de vrăjitoare politică și au existat demisii în masă, inclusiv ale unor oficiali acuzați de corupție în presă.
Înainte de a deveni ministru în februarie anul trecut, Mihailov-Moraru a lucrat ca secretar de stat în Ministerul Justiției, între 2019 și 2022. Înainte de aceasta, a colaborat ca expert juridic în mai multe proiecte de drepturile omului implementate de organizații precum Amnesty International și UNICEF.
Curtea Supremă de Justiție de la Chișinău / Foto: BIRN
Mihailov-Moraru a preluat funcția de ministru la un an după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, care a accelerat pe neașteptate aderarea Moldovei la UE. De atunci, Republica Moldova a trecut de la statutul de aspirantă la aderarea la UE la statutul de candidat oficial într-un ritm mult mai rapid decât oricare dintre statele non-UE din Balcanii de Vest. Dar menținerea acestui ritm nu va fi ușoară.
Țările candidate la UE trebuie să-și armonizeze legislația internă cu diferitele „capitole” care formează acquis-ul comunitar – corpul de legi al UE. Capitolul 23, care se referă la justiție, drepturi fundamentale și instituții democratice, este unul dintre cele mai importante.
„De regulă, procesul de negociere începe și se încheie cu acest capitol”, spune Mihailov-Moraru.
Privind către țările baltice și România
De când PAS a preluat puterea, Republica Moldova a ratificat Convenția de la Istanbul împotriva violenței domestice și a violenței împotriva femeilor, a introdus o nouă lege privind accesul la informațiile publice și a modificat codul penal pentru a introduce măsuri împotriva discursului de ură și a crimelor asociate.
Țara se pregătește acum pentru „screening bilateral”, primul pas în negocierile de aderare care vizează evaluarea alinierii legislației naționale la standardele UE.
Mihailov-Moraru a recunoscut că procesul va fi dificil, declarând pentru Balkan Insight: „Trebuie să recunoaștem că avem capacități instituționale mai scăzute în unele sectoare.”
Procesul de screening va fi discutat la o întâlnire între oficialii moldoveni și cei ai UE la Bruxelles, între 15 și 17 octombrie, urmată de alegerile prezidențiale din 20 octombrie, în care actualul președinte pro-european Maia Sandu candidează pentru un al doilea mandat împotriva mai multor candidați pro-ruși.
Alegerile vor avea loc în paralel cu un referendum în care alegătorii vor fi întrebați dacă doresc ca aderarea Moldovei la UE să fie înscrisă în constituția țării.
Privind dincolo de 20 octombrie, Mihailov-Moraru spune că strategia Moldovei ar trebui să includă o cooperare mai aprofundată cu alte state membre ale UE în domeniul justiției. Chișinăul a intensificat deja contactele cu țările baltice.
„Țările baltice sunt un bun exemplu de armonizare calitativă a directivelor [UE] în sectorul justiției”, a declarat Mihailov-Moraru. „Pe lângă asta, aceste țări au trecut, de asemenea, prin reforme importante în sectorul justiției, modernizând sistemul penitenciar și îmbunătățind protecția drepturilor omului”.
Pe 4 septembrie, Republica Moldova și Lituania au semnat un nou plan de acțiune pentru sectorul justiției pentru perioada 2024-2026, axat pe schimbul de bune practici la nivel tehnic, armonizarea sectorului justiției cu legislația UE și digitalizarea documentelor juridice și judiciare.
Mihailov-Moraru a mai spus că Moldova va apela și la cunoștințele României în ceea ce privește reforma justiției, lupta împotriva corupției la scară largă, consolidarea statului de drept și armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar.
Ea a menționat că omologul său român, Alina Gorghiu, a promis deja expertiza României în sprijinirea Moldovei pentru a alinia legislația națională la cea a UE, recunoscând un deficit de experți din cauza semnificativului „exod de creiere” din una dintre cele mai sărace țări din Europa, de la obținerea independenței față de Uniunea Sovietică în 1991.
Republica Moldova speră, de asemenea, să învețe din experiența României în construcția de închisori, având în vedere preocupările legate de condițiile din închisorile supraaglomerate din Moldova. „România devine un exemplu în construirea de noi închisori conform noilor cerințe europene”, a conchis Veronica Mihailov-Moraru.
