Țara noastră, alături de Ungaria, se numără printre statele europene care înregistrează întîrzieri la aplicarea deciziilor Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) și a Curții Europene de Justiție (CEJ)
Un raport publicat pe 24 septembrie de către organizația Democracy Reporting International (DRI) în colaborare cu European Implementation Network (EIN) arată că la 1 ianuarie 2024 statele Uniunii Europene încă mai aveau de implementat complet 624 de decizii importante ale CEDO. Numărul acesta este în creștere ușoară față de anul 2022 – când erau de aplicat 616 decizii și respectiv 2021 – 602 decizii.
Deciziile importante ale CEDO sunt acelea care identifică în premieră un tip de violare a drepturilor omului într-o țară. Ele dezvăluie adesea probleme sistemice ori structurale care necesită reforme cuprinzătoare pentru a fi soluționate.
Raportul a mai constatat și că doar vreo jumătate din cele 201 decizii luate de CEJ în ultimii cinci ani referitoare la statul de drept au fost respectate complet, relatează G4Media
. Dintre cele 101 cazuri examinate s-au identificat probe clare de non-conformare totală ori parțială la 71 dintre ele, iar la 60% din ele implementarea trenează de minimum doi ani.
România și Ungaria sunt pe primele locuri în topul statelor care nu implementează deciziile instanțelor europene.
Aproape 76% din deciziile importante ale CEDO luate pe parcursul deceniului anterior cu privire la Ungaria nu erau încă implementate deplin în 2023. Pe de altă parte, România deține recordul la cifra absolută de decizii importante neimplementate, cu 115 cazuri.
La nivelul întregii UE, 44% din deciziile importante ale CEDO din ultimul deceniu n-au fost încă implementate deplin, în creștere de la 40% în 2022 și 37,5% în 2021.
Raportul a constatat că guvernele tind măcar să aplice deciziile CEJ, numai că nu complet.
România și Ungaria sunt și în acest caz codașele, cu o proporție considerabilă a deciziilor CEJ încă tergiversate după mai bine de doi ani ori numai parțial aplicate.
România a aplicat doar parțial 88,33% din deciziile CEJ care o privesc, pe când rata Ungariei de conformare parțială se situează la 52,6%.
Întârzierile sunt ceva obișnuit în ambele țări, cu 50% din decizii în cazul României și 66% în cazul Ungariei rămânând în continuare neimplementate după mai bine de doi ani.
În secțiunea de recomandări raportul îndeamnă UE să-și suplimenteze eforturile și finanțarea pentru a stimula aplicarea deciziilor ambelor instanțe.
Comisiei Europene îi cere să sprijine inițiativele, mai ales cele ale societății civile și Consiliului Europei, menite a trage statele membre la răspundere și a proteja drepturile omului în întreaga UE. Pe lângă recomandările formulate pentru fiecare țară în parte, apelul la acțiune lansat la adresa întregii UE evidențiază importanța transformării deciziilor judiciare în schimbări concrete.
CEDO a fost înființată în 1959, pe baza Convenției Europene a Drepturilor Omului. Ea este o instituție a Consiliului Europei, având un rol vital în protejarea drepturilor omului, libertăților fundamentale și statului de drept pe continent. În ciuda faptului că deciziile CEDO sunt obligatorii, există probleme cu implementarea lor, întrucât depinde de bunăvoința guvernelor.
CEJ e cea mai înaltă instanță a UE, asigurând interpretarea legislației comunitare și aplicarea ei uniformă pe tot cuprinsul blocului. Comisia Europeană e responsabilă cu supervizarea implementării deciziilor CEJ.