Societatea românească rămîne atașată valorilor democratice și orientării către Uniunea Europeană și NATO, percepînd Rusia ca pe o amenințare la adresa securității naționale. Cu toate acestea, narațiunile anti-occidentale cîștigă din ce în ce mai mult teren în discursul public din România, arată un sondaj GLOBSEC.
Studiul se bazează pe sondajele GLOBSEC Trends între 2020 și 2024, toate realizate pe un eșantion reprezentativ de 1 000 de persoane. Cel mai recent sondaj din 2024 a fost realizat în 9 țări din Europa Centrală și de Est: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.
Principalele concluzii:
Rămînerea alături de Occident. 83% dintre români susțin apartenența țării la UE și 88% susțin apartenența la NATO. Sprijinul respondenților pentru aceste organizații a scăzut în timpul COVID-19, dar de atunci și-a revenit în mare măsură. Cu toate acestea, mai mult de 70% dintre români consideră că UE le dictează ce să facă fără ca țara săp oată face ceva în această privință, ceea ce poate servi drept argument pentru actorii anti-UE.
Clar pentru principala amenințare, nu pentru celelalte. Marea majoritate a românilor consideră că Rusia este o amenințare. Cu toate acestea, în timp ce 31% dintre ei consideră că societățile occidentale sunt o amenințare pentru identitatea și valorile lor, doar 24% consideră China o amenințare pentru țara lor. Acest lucru indică faptul că, în timp ce actori politici români proeminenți atacă în mod vizibil valorile occidentale, discuțiile despre amenințările legate de China nu sunt la fel de răspîndite în spațiul public. Percepția societăților occidentale drept o amenințare are potențialul de a genera în continuare sentimente antioccidentale în societatea românească.
Un pas (pe jumătate) înapoi în privința Ucrainei. În 2024, 55% dintre români au dat vina în primul rînd pe Rusia pentru războiul din Ucraina, cu 10 puncte procentuale mai puțin decît în 2023, în timp ce mai mulți au dat vina pe Ucraina. Acest lucru este probabil rezultatul narațiunilor care circulă în România cu privire la presupusul mod în care Ucraina se comportă cu minoritățile. Alte narațiuni utilizate în special de actorii de extremă dreapta – în principal AUR și SOS România – și care cîștigă tracțiune se concentrează pe imoralitatea femeilor ucrainene, pe presupusa practică a Ucrainei de a trimite minori pe front și pe utilizarea necorespunzătoare a fondurilor alocate ajutorului social pentru ucraineni. Acestea ar putea afecta atitudinea românilor față de Ucraina pe termen lung. În orice caz, mai mulți români doresc să vadă Ucraina ca parte a alianței occidentale în 2024 decît în 2022.
Îngrijorări cu privire la democrație. Marea majoritate a respondenților români aprobă ideea de democrație ca un concept bazat pe egalitate, statul de drept și drepturile omului. Cu toate acestea, puțini – în special femeile – sunt mulțumiți de modul în care democrația funcționează în prezent în țara lor. Sprijinul pentru drepturile LGBTI+ este destul de scăzut. În paralel, mai mult de o treime dintre români spun că un sistem totalitar ar putea fi bun pentru țara lor, iar această susținere este deosebit de puternică în rîndul tinerilor. Acest lucru poate fi parțial rezultatul eficacității extremei drepte în răspîndirea relatărilor sale prin intermediul rețelelor sociale.
Încrederea este esențială. Încrederea în diverse instituții guvernamentale din România a crescut în ultimii 3 ani. Acest lucru este extrem de important, deoarece cei care au încredere în astfel de instituții sunt – de exemplu – mai predispuși să spună că România are un cuvînt mai important de spus în problemele mondiale datorită apartenenței la UE sau să creadă că Ucraina ar trebui să devină parte a alianței transatlantice.