Organizații active în domeniul libertății de exprimare, jurnaliști și cetățeni solicită într-o scrisoare deschisă ca Ministerului Justiției să ofere protecție reală împotriva diferitelor acțiuni de intimidare exercitate prin justiție la adresa celor care îndrăznesc să apere drepturile comunității. Printre altele, se solicită o dezbatere publică reală privind implementarea directivei europene anti-SLAPP și extinderea domeniului de aplicare a acestuia
Circa 30 de organizații ale societății civile, cetățeni și jurnaliști au transmis Ministerului Justiției o scrisoare deschisă în care solicită introducerea, în proiectul legii de transpunere a Directivei anti-SLAPP, a prevederii că garanțiile din această directivă se vor aplica și cazurilor naționale, nu numai celor transfrontaliere.
Conform unei cercetări realizate de APADOR-CH, una dintre organizațiile inițiatoare ale acestei acțiuni, în România au loc, de ani de zile, acţiuni de intimidare a celor care acționează într-un fel sau altul în chestiuni de interes pentru întreaga comunitate (denumite în directivă „acţiuni de mobilizare publică”). Aceștia sînt fie cetățeni simpli, jurnaliști, specialiști ai dreptului sau organizații neguvernamentale/civice.
În România au fost identificate trei modalități de intimidare a activiștilor în interes public și a jurnaliștilor (prin procese de tip SLAPP, prin obligarea la plata unor cheltuieli de judecată în cuantum foarte mare și prin inițierea unor proceduri penale). ”Chiar dacă nu toate se încadrează exact în definiția SLAPP din Directivă, efectele acestor metode de intimidare sunt aceleași: limitează libertatea de exprimare și drepturile civile ale cetățenilor”, se arată în scrisoarea deschisă, disponibilă aici.
Studiile europene arată că peste 90% din acțiunile de tip SLAPP sînt exercitate în cauze naționale, nu în cauze transfrontaliere. ”În cazul României, extinderea garanțiilor prevăzute de directivă şi la litigiile naţionale este cu atît mai necesară cu cît, din exemplele existente, rezultă că în ultima perioadă au avut loc mai multe acţiuni de intimidare a celor care, fie ca „simpli” cetăţeni, fie ca specialişti ai dreptului, fie ca forme organizate ale societăţii civile, au ridicat public şi au acţionat în legătură cu chestiuni de interes pentru întreaga comunitate (acţiuni denumite în directivă „acţiuni de mobilizare publică”)”.
”Avînd în vedere acest argument, precum și obligația de a respecta principiul egalității în drepturi și a nu discrimina persoanele intimidate prin acțiuni exercitate în cauze naționale, în România, extinderea domeniului de aplicare a garanțiilor prevăzute de Directiva anti SLAPP este necesară”. Semnatarii acestei scrisori solicită pe această cale Ministerului Justiției și Parlamentului să fie invitați la toate dezbaterile care vor avea loc pe marginea proiectului de lege de transpunere a Directivei”.
SLAPP desemnează acţiunile strategice în justiţie împotriva mobilizării publice (SLAPP). În martie anul acesta, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o directivă prin care prin care jurnaliştii, organizaţiile media, apărătorii drepturilor omului, activiştii, cercetătorii şi artiştii vor fi protejaţi în cadrul UE de acțiunile de tip SLAPP (detalii aici). Directiva urmează să fie adoptată și de către România.
Parlamentul European a pledat de mult timp pentru consolidarea libertăţii mass-media şi, avînd în vedere numărul tot mai mare de SLAPP, a adoptat mai multe rezoluţii prin care a denunţat atacurile împotriva jurnaliştilor şi apărătorilor drepturilor omului şi a solicitat o mai bună protecţie a acestora. Potrivit Coaliţiei împotriva SLAPP din Europa (CASE), cel mai mare număr de cazuri SLAPP în Europa a fost atins în 2020, respectiv 114 cazuri.
Jurnaliștii din România cred că legislația nu îi protejează suficient în fața a tot mai numeroaselor procese strategice împotriva participării publice (SLAPP), procese intentate cu scopul unic de a îi reduce la tăcere și a le îngreuna munca. În plus, Bucureștiul tot amînă luarea unor decizii – inclusiv a unora susținute de decizii CEDO – care să garanteze libertate de expresie în România. Mai multe detalii pe acest subiect găsiți în articolul SINOPSIS.
