BOR: E nevoie de un Sinod pan-ortodox dacă se vrea o dată comună a Paștelui

Biserica Ortodoxă Română a reacționat rezervat față de declarația Papei Francisc cu privire la stabilirea unei date comune de celebrare a Paștelui de către catolici și ortodocși. BOR dorește consultări suplimentare în cadrul unui Sinod pan-ortodox

”În urma declarației recente a Papei Francisc referitoare la stabilirea unei date comune a celebrării Învierii Domnului facem precizarea că orice consultare referitoare la data Paștelui și o eventuală hotărâre pot avea loc numai în cadrul unui viitor Sinod pan-ortodox, prin participarea tuturor Bisericilor Ortodoxe surori”, se arată într-un comunicat al Patriarhiei Române.

”Așadar, și prezenta inițiativă se înscrie în același parcurs de lucru, ținînd cont și de recomandarea foarte importantă a Sinaxei Întâistătătorilor și Reprezentanților Bisericilor Ortodoxe, întrunită între 21-28 ianuarie 2016 la Centrul Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy, în cursul căreia s-au precizat următoarele: „în ceea ce privește tema Calendarului, este potrivit ca fiecare Biserică să fie liberă de a pune în practică ceea ce consideră de cuviință pentru formarea duhovnicească a enoriașilor săi, dar fără să modifice data sărbătoririi comune a Paștilor de către toți ortodocșii”.

Prin urmare, orice inițiativă referitoare la data de sărbătorire a Paștelui poate fi discutată doar în cadrul unui Sinod pan-ortodox”.

Recent, Papa Francisc a declarat că Biserica Catolică este pregătită să accepte o dată comună pentru celebrarea Paștelui, o inițiativă care vizează unitatea între diferitele confesiuni creștine. În cadrul unei liturghii desfășurate pe 25 ianuarie 2025, Papa a subliniat că această sărbătoare este adesea celebrată la date diferite, în funcție de calendarul utilizat (gregorian sau iulian), ceea ce poate duce la discrepanțe de pînă la cinci săptămâni între Paștele ortodox și cel catolic

Papa a menționat că, în mod providențial, în 2025 Paștele va fi sărbătorit în aceeași zi conform ambelor calendare, coincidență ce marchează 1700 de ani de la Conciliul de la Niceea, un moment istoric important pentru creștinism. El a făcut apel la toate confesiunile să profite de această ocazie pentru a face un pas decisiv spre unitate.

CONTEXT: Spre deosebire de alte dăți, acum Biserica Ortodoxă Română a reacționat rapid la declarația Papei și a celei recente a Patriarhului Ecumenic (vezi aici) privind o posibilă sărbătorire în comun a Paștelui. Lucrul acesta este posibil prin asumarea acestui lucru de către bisericile care doresc să o facă, însă dacă asta se face fără o consultare prealabilă a celorlalte Biserici Ortodoxe, este posibilă o tensionare suplimentare a relaţiilor dintre acestea. De aceea, BOR susține consultări și, dacă este cazul, de întrunire a unui Sinod pan-ortodox. Însă lucrul acesta s-ar putea face cu mare greutate și sigur nu în orizontul anului 2025.

Paște la o dată comună?

Ziua în care se sărbătorește Paștele este calculată în general, în funcție de biserică, după calendarul iulian sau gregorian, ducînd uneori la diferențe de cîteva săptămîni între data sărbătorită de ortodocși și respectiv de către catolici.

Discuțiile despre o dată comună pentru celebrarea Paștelui între Biserica Catolică și Bisericile Ortodoxe au o lungă istorie, dar s-au intensificat în ultimele decenii. Astfel, în anii ’60 – ’70, Papa Paul al VI-lea și Patriarhul Ecumenic Demetrios au ajuns la un consens parțial privind stabilirea unei date fixe pentru Paște, dar discuțiile nu au avansat semnificativ. În 2019, Biserica Catolică a reînnoit interesul pentru o dată comună, dar din nou fără rezultate concrete (detalii aici). În 2021 au fost inițiate discuții formale între liderii religioși, inclusiv Patriarhul Bartolomeu și Papa Francisc, privind posibilitatea unei date comune (vezi aici) pentru ca în noiembrie 2022 Patriarhul Bartolomeu să sugereze ca 2025 să fie anul în care ortodocșii și catolicii să celebreze Paștele împreună, lucru reafirmat și în decembrie anul trecut (vezi aici).

Conciliul de la Niceea

Desfășurat în anul 325 d.Hr., Conciliul de la Niceea reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente din istoria creștinismului. Convocat de împăratul Constantin cel Mare, acest prim sinod ecumenic a avut ca scop principal soluționarea controverselor teologice care amenințau unitatea Bisericii, în special disputa legată de arianism.

În contextul în care creștinismul fusese abia legalizat prin Edictul de la Milano (313 d.Hr.), Biserica era divizată de dezbateri doctrinare majore. Una dintre aceste controverse era generată de învățăturile lui Arie, un preot din Alexandria, care susținea că Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, era o creație a Tatălui și, prin urmare, nu era co-etern și co-substanțial cu El. Această doctrină, cunoscută sub numele de arianism, contrazicea doctrina trinitară emergentă care afirma egalitatea și eternitatea Fiului cu Tatăl.

Conciliul s-a desfășurat în orașul Niceea (astăzi İznik, Turcia) și a reunit aproximativ 300 de episcopi din întreg Imperiul Roman. Împăratul Constantin a prezidat deschiderea sinodului, subliniind necesitatea păcii și unității în Biserică. Dezbaterile au fost intense, concentrîndu-se pe natura lui Hristos și relația Sa cu Dumnezeu Tatăl. La final, conciliul a respins arianismul și a adoptat Crezul de la Niceea, care formulează esențele credinței creștine:

  • Credința într-un singur Dumnezeu, Tatăl Atotputernic.
  • Recunoașterea lui Iisus Hristos ca Fiul lui Dumnezeu, născut din Tatăl înainte de toți vecii.
  • Afirmarea divinității lui Hristos ca fiind consubstanțial cu Tatăl.
  • Credința în Duhul Sfânt.

Conciliul a avut un impact profund asupra teologiei creștine și structurii Bisericii, stabilind un precedent pentru sinoadele ecumenice viitoare. Deciziile luate au consolidat unitatea doctrinară a creștinismului și au influențat profund gîndirea religioasă ulterioară.

M.C. / Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHARE
SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.