Bosnia și Herțegovina se confruntă în prezent cu o criză politică profundă, cauzată în principal de acțiunile lui Milorad Dodik, liderul sârbilor bosniaci. Aceste acțiuni au dus la creșterea tensiunilor și la temeri privind o instabilitate și mai mare în regiune.
Sfidare
De la încheierea războiului din Bosnia și Herțegovina în 1995, țara a fost divizată în entitățile semiautonome Federația croato-bosniacă și Republica Srpska (RS).
Milorad Dodik, președintele Republicii Srpska, entitatea cu majoritate sârbă din Bosnia, a fost în ultima vreme în centrul controverselor politice, pentru acțiuni considerate amenințări la adresa ordinii constituționale din această țară.
Asta pentru că la 27 februarie, Parlamentul Republicii Srpska a adoptat o serie de legi prin care entitatea sârbă a Bosniei era decuplată de sistemul judiciar federal al Bosniei. În virtutea noilor măsuri, instituțiile de stat federale – printre care tribunalele, biroul procurorului general al Bosniei, Consiliul Judiciar Suprem și poliția federală SIPA – ar fi urmat să-și piardă autoritatea în Republica Srpska.
Însă Curtea constituțională a Bosniei a fost sesizată de mai mulți lideri bosniaci musulmani care au denunțat o ”lovitură de stat”. Aceste legi separatiste au fost denunțate atât de Uniunea Europeană, cât și de Statele Unite.
La scurt timp după aceea, un tribunal bosniac l-a condamnat pe Dodik la un an de închisoare și i-a interzis activități politice timp de șase ani, din cauza sfidării ordinelor reprezentantului comunității internaționale.
Tribunalul l-a găsit vinovat de obstrucționarea deciziilor luate de Înaltul Reprezentant, care este responsabil de supravegherea implementării civile a Acordurilor de Pace de la Dayton, care au pus capăt Războiului din Bosnia în 1995. Dodik a respins acuzațiile, numind hotărârea ilegitimă și motivată politic.
Ca răspuns la decizia tribunalului, Dodik a luat mai multe măsuri care au escaladat și mai mult situația.
Aceste acțiuni au fost condamnate pe scară largă de SUA și UE, care le consideră ca subminând stabilitatea și integritatea teritorială a Bosniei și Herțegovinei.
Repercusiuni
Acțiunile lui Dodik au dus la repercusiuni politice semnificative, atât pe plan intern, cât și internațional. Procurorii bosniaci au ordonat săptămâna aceasta reținerea sa sub acuzația de amenințare a ordinii constituționale, împreună cu premierul Republicii Srspka, Radovan Viskovic, și președintele Adunării Naționale, Nenad Stevandic.
Dodik a susținut că mandatul de arestare este o manevră cu motivații politice și a refuzat să se conformeze citației tribunalului. El a indicat, de asemenea, că va solicita sprijinul Rusiei pentru a nu mai prelungi misiunea europeană de menținere a păcii (EUFOR) pentru Bosnia la Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite.
EUFOR a început deja să desfășoare trupe de rezervă în Bosnia pentru a menține stabilitatea și securitatea. Agenția de Investigații și Protecție a Statului a confirmat primirea unei solicitări de a ajuta la reținerea lui Dodik și a altor oficiali.
Implicații
Criza din Bosnia a atras o atenție internațională semnificativă, Rusia și Ungaria susținându-l pe Dodik, în timp ce Uniunea Europeană și Statele Unite sunt ferm împotriva lui. Legăturile strânse ale lui Dodik cu președintele rus Vladimir Putin, pe care l-a decorat cu o medalie de onoare, și alinierea sa cu președintele sârb Aleksandar Vucic, care duce, de asemenea, o politică prietenoasă față de Moscova, adaugă o dimensiune geopolitică crizei.
Apelul lui Dodik la ajutorul Rusiei și eforturile sale de a bloca prelungirea misiunii EUFOR evidențiază implicațiile geopolitice mai largi ale situației. Conflictul este văzut ca una dintre cele mai semnificative amenințări la adresa păcii în Balcani de la dizolvarea Iugoslaviei în anii 1990.
Actuala criză politică își are rădăcinile în sistemul complex de partajare a puterii stabilit prin Acordul de la Dayton, care a pus capăt războiului din Bosnia, dar a lăsat țara profund divizată de-a lungul liniilor etnice. Republica Srpska a contestat frecvent instituțiile statului, iar Dodik a insistat în mod constant pentru o autonomie mai mare și chiar pentru secesiune.
Unii observatori cred că criza este doar un alt capitol din tulburările continue din Bosnia, în timp ce alții avertizează că riscurile de conflict sunt semnificativ de mari. Dacă tensiunile escaladează și mai mult, în special dacă autoritățile încearcă să-l aresteze pe Dodik, există temeri că ar putea izbucni violențe, scufundând potențial țara într-un nou conflict. Deciziile luate în lunile următoare vor fi cruciale pentru a determina dacă Bosnia rămâne intactă sau se fracturează.
