Un raport al organizației Human Rights Watch afirmă că femeile din România se confruntă cu obstacole din ce în ce mai mari în accesarea drepturilor legale privind întreruperea de sarcină, contracepția și informațiile legate de sănătatea sexuală și reproductivă
Foto: Jackson Simmer / Unsplash
Raportul, publicat 7 aprilie, susține că femeile și fetele din România întîmpină dificultăți tot mai mari în exercitarea deplină a drepturilor lor legale privind contracepția și avortul.
„Femeile și fetele din România se confruntă cu un mediu tot mai ostil atunci cînd încearcă să ia decizii legate de propriul corp și de îngrijirea sănătății lor”, a declarat Song Ah Lee, autoarea raportului.
„Autoritățile române nu doar că nu apără drepturile legate de sănătatea sexuală și reproductivă, dar de multe ori facilitează eforturile de a împiedica femeile și fetele să-și exercite aceste drepturi”, susține raportul.
Raportul se bazează pe 64 de interviuri cu femei care și-au împărtășit experiențele legate de accesarea serviciilor de sănătate sexuală și reproductivă, dar și cu cadre medicale și activiști care luptă pentru drepturile reproductive în România.
Este menționat cazul Ninei, care la 19 ani a căutat să facă un avort – însă medicul de familie i-a spus că spitalul său nu oferă astfel de servicii și i-a sugerat să caute pe internet. Primul rezultat al căutării, „avort.ro”, a dus-o către un grup anti-avort.
Acest grup i-a furnizat informații false și înfricoșătoare și i-a promis sprijin din partea statului și a Bisericii dacă păstra copilul. Deși Nina dorea în continuare să întrerupă sarcina, grupul i-a programat două consultații false – medicul nu a apărut niciodată.
Pînă atunci, Nina era deja însărcinată în 12 săptămîni. A născut în 2020, a fost nevoită să renunțe la locul de muncă, să amîne facultatea și să plece din București. „Am trăit o ruptură majoră în percepția că pot face orice”, a spus ea. „Poate de aceea nu pot să creez o legătură cu fiul meu. A fost foarte dureros, și încă este.”
HRW a contactat, de asemenea, oficiali ai statului și lideri religioși, inclusiv 11 grupuri anti-avort care activează în România, și a analizat documente guvernamentale, judiciare, media și ale activiștilor.
În România, avortul la cerere este legal pînă la 14 săptămîni de sarcină, însă HRW a constatat că mulți medici și spitale nu mai oferă acest serviciu. Unii invocă motive religioase, deseori fără a îndruma pacientele către alte unități, încălcînd astfel drepturile acestora. Întregi instituții pot refuza acordarea serviciilor, în baza unor politici formale sau informale.
Autoritățile permit existența grupurilor anti-avort și a așa-numitelor „centre de criză pentru sarcină”, care folosesc tactici înșelătoare pentru a descuraja femeile și fetele să solicite avorturi, arată raportul.
Neînțelegerile privind legislația avortului sunt frecvente, inclusiv cazuri în care medicii cer în mod greșit consimțămîntul părinților pentru adolescentele de peste 16 ani sau invocă probleme cu asigurarea medicală pentru a refuza îngrijirea – obstacole care limitează și mai mult accesul la servicii de sănătate reproductivă.
Realitatea din România este extrem de dură, potrivit experților. La nivel național, peste 80% dintre unitățile medicale publice nu oferă servicii de avort, conform unui raport recent al Asociației Moașelor Independente.
Serviciile private de avort sunt scumpe; o întrerupere de sarcină într-o clinică privată poate ajunge la aproximativ 1.200 de euro, o sumă inaccesibilă pentru multe femei, în special din mediul rural.
România are un trecut sumbru în privința drepturilor sexuale și reproductive. În 1966, un decret din perioada comunistă a interzis contracepția și avortul pentru a crește natalitatea. Regimul a impus această interdicție prin supraveghere, folosind informatori – adesea cadre medicale sau studenți – și examene invazive, umilitoare, sub supravegherea poliției.
Ca urmare, multe femei și fete au recurs la avorturi nesigure, ceea ce a dus la aproximativ 10.000 de decese, deși unele surse susțin că numărul ar fi fost chiar mai mare. La momentul abrogării decretului, în 1989, România avea cea mai mare rată a mortalității materne din Europa – o consecință de durată a controlului reproductiv impus de stat.
Varianta în limba engleză este disponibilă la https://balkaninsight.com/2025/04/07/romania-rowing-back-on-womens-right-to-abortion-report/
