Cu 26% din populația României folosind Telegram cel puțin o dată pe lună, platforma a devenit un teren de luptă important pentru actorii pro-ruși care urmăresc să submineze procesele democratice, arată un raport publicat de organizația OpenMinds.
Chiar dacă nu este o platformă de masă, Telegram este folosită cel puțin o dată pe lună de circa 26% dintre români.
Datorită regulilor de moderare mai permisive, Telegram a devenit un instrument preferat de grupări de extremă dreaptă și alte mișcări radicale din Europa, care pot fi interzise pe platformele mainstream. O strategie frecventă este menținerea unei prezențe largi pe rețelele sociale populare, precum Facebook, în paralel cu utilizarea Telegram pentru distribuirea unui conținut „necenzurat”, destinat nucleului dur de susținători sau pentru extinderea discretă a audienței. Această abordare este vizibilă și în România, unde instituții media dar și bloggeri politici precum Aurelian Popa sau Dan Diaconu, sunt activi pe Telegram.
Un raport recent publicat de OpenMinds, intitulat „Sfârșitul democrației: Cum influențează canalele pro-ruse de Telegram alegerile din România”, identifică 202 canale în limba română, dintre care 24% (48 de canale) funcționează constant ca vehicule ale propagandei ruse. Aceste canale redistribuie, în mod sistematic, conținut susținut de Kremlin încă din începutul anului 2022, inclusiv materiale provenite din media finanțate de statul rus precum RT și Sputnik, contul Ambasadei Rusiei în România, dar și de la bloggeri pro-război și agregatori afiliați Moscovei.
În total, raportul documentează peste 4.000 de redistribuiri unice de conținut propagandistic rusesc, cu o medie de 103 postări pe lună.
Cel mai mare cluster identificat în această rețea – format din canale de dreapta și anti-UE, care reprezintă 25% din ecosistemul românesc de pe Telegram – reproduce retorica anti-guvernamentală specifică propagandei Kremlinului. Aceste canale critică frecvent guvernul român și lansează acuzații privind organizarea unei „lovituri de stat” și alunecarea către o „dictatură”, în contextul anulării alegerilor din decembrie 2024.
Aceste canale exprimă, de asemenea, o atitudine favorabilă față de principalul candidat de extremă dreaptă, George Simion, în ciuda pozițiilor sale declarative de susținere a NATO sub conducerea SUA, a creșterii cheltuielilor de apărare în statele europene și a garanțiilor ferme de securitate pentru Ucraina.
Cercetarea realizată de OpenMinds se bazează pe analiza a peste 3,1 milioane de mesaje publicate pe cele 202 canale de Telegram în limba română, colectate între ianuarie 2022 și aprilie 2025. Analiza a fost realizată prin metode automatizate de învățare automată, instrumente de analiză a sentimentului și etichetare manuală verificată.
Cele 202 canale Telegram în limba română pot fi grupate în cinci clustere tematice:
- Extrema dreaptă și canale anti-UE (50 de canale) reprezintă cel mai mare cluster, ocupând un sfert din rețea. Aproximativ 42% din conținutul acestora se referă la Ucraina, iar 30% la actualitatea din România.
- Canale conspiraționiste (39) difuzează teorii ale conspirației și informații alternative, adesea neverificabile, pe teme precum sănătatea, politica sau religia. Un procent semnificativ – o treime – din conținut este dedicat acestor subiecte.
- Actori locali pro-Kremlin (39) formează un alt cluster important. Deși împărtășesc unele poziții cu extrema dreaptă pe plan intern, aceștia difuzează în proporție mai mare mesaje pro-Kremlin: 43% legate de Ucraina și 18% privind politica internațională. Din acest grup fac parte și trei canale rusești care vizează publicul român – versiunile în română și moldovenească ale Sputnik și canalul oficial al ambasadei Rusiei în România.
- Media neutre și agregatoare de știri (30) publică într-o proporție de peste 80% informații despre România, Ucraina și evenimente internaționale, menținând un profil editorial moderat.
- Canale religioase (15) constituie una dintre particularitățile ecosistemului românesc de pe Telegram. Deși în general apolitice, acestea pot promova uneori viziuni conservatoare asupra politicii interne.
