Sute de nave transportă clandestin petrol rusesc. Uniunea Europeană impune noi sancțiuni în încercarea de a le opri. Despre posibilele efecte ale acestei măsuri, într-un reportaj realizat de către ARTE TV.
O flotă clandestină de nave traversează apele internaționale, transportând petrol rusesc și finanțând războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Așa-numita ‘flotă fantomă’ rusească este alcătuită din sute de petroliere folosite de Rusia pentru a ocoli sancțiunile pe care i le-a impus Occidentul pentru războiul din Ucraina. Aceste nave uzate și neasigurate pun în pericol ecosistemele marine, amenințând totodată securitatea Uniunii Europene.
Însă navele sunt dificil de depistat, deoarece navighează sub pavilion străin. Uniunea Europeană a impus un nou pachet de sancțiuni în încercarea de a le zădărnici activitatea, însă va fi acest lucru suficient?
Context:
Miniștrii din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat pe 20 mai cel de al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Măsurile adoptate își propun să taie accesul Rusiei la tehnologii militare-cheie și să limiteze veniturile Moscovei din energie care alimentează războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, vizând flota sa fantomă de petroliere, operatorii lor și producători majori de petrol din Rusia.
”Alte sancțiuni sunt în pregătire. Cu cât prelungește mai mult Rusia războiul, cu atât mai sever va fi răspunsul nostru“, a postat șefa diplomației europene, Kaja Kallas pe platforma X înainte de publicarea comunicatului oficial al Consiliului.
“Această rundă de sancțiuni împotriva Rusiei este cea mai amplă de la începutul războiului, împreună cu cele pentru activități destabilizatoare, drepturile omului și cele legate de arme chimice. În acest al 17-lea pachet, includem Surgutneftegas, precum și aproape 200 de vase din flota fantomă a Rusiei“, a precizat Kaja Kallas.
Pachetul adoptat este cel mai mare care vizează flota fantomă a Rusiei, dublând numărul de nave incluse pe lista celor supuse unor interdicții de acces în port și de furnizare a unei game largi de servicii. Nu mai puțin de 189 de nave provenind din țări terțe au fost vizate de decizie, ceea ce ridică totalul vaselor desemnate la 342.
Măsurile restrictive care vizează flota fantomă au menirea de a afecta capacitatea operațională a acesteia, reducând astfel veniturile din petrol care susțin economia de război a Rusiei.
În plus, UE impune sancțiuni individuale, precum înghețarea activelor și interdicția de acces la fonduri, care vizează ecosistemul flotei fantomă, respectiv actorii care permit funcționarea acesteia. Aceste măsuri acoperă companiile de navigație responsabile de transportul țițeiului și produselor petroliere pe mare și care se angajează în practici periculoase în timp ce transportă țițeiul rusesc, între care entități din Emiratele Arabe Unite, Turcia și Hong Kong. Pe listă se află și un important asigurator pentru industria navală rusă de transport de petrol.
Potrivit comunicatului Consiliului UE, după ce blocul comunitar a introdus un plafon la prețul petrolului importat din Rusia și sancțiuni împotriva flotei fantomă, veniturile relevante ale Rusiei au scăzut cu 38 de miliarde de euro. De asemenea, UE impune sancțiuni împotriva a peste 45 de companii ruse și indivizi cu rol în furnizarea pentru armata rusă de drone, arme, muniție, echipament militar, componente critice și sprijin logistic.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions.
