Tot mai multe state membre ale Uniunii Europene analizează dacă ar trebui să se orienteze către energia nucleară. Riscurile și avantajele unei asemenea opțiuni sunt prezentate într-un reportaj ARTE Europa Săptămânal.
Să folosim cărbune? Hmm, este o energie cam poluantă. Gaz din Rusia? Nu mai este o opțiune. Energii regenerabile? Nici acestea nu sunt întotdeauna sustenabile. Pentru a fi pregătite pe viitor, multe state membre ale Uniunii Europene iau în calcul producerea sau revenirea la energia nucleară, dar există și reticență. Nu doar teama de o catastrofă nucleară îi descurajează pe oameni, ci și costurile ridicate și dependența de uraniul din străinătate.
CONTEXT:
Uniunea Europeană pariază tot mai mult pe energia nucleară pentru a-și atinge obiectivele de decarbonizare și independență energetică. În contextul crizelor energetice provocate de războiul din Ucraina și al necesității de a reduce emisiile de carbon, tot mai multe state membre investesc în construcția de noi reactoare nucleare sau extind capacitățile existente. Cu toate acestea, sectorul rămâne profund divizat, iar reticențele publice și politice persistă.
Nou val de investiții
În februarie 2024, 12 state membre, printre care Franța, România, Polonia și Țările de Jos, au semnat o declarație comună prin care își exprimă angajamentul pentru dezvoltarea energiei nucleare. Franța, principalul promotor al acestei surse de energie în UE, intenționează să construiască cel puțin șase noi reactoare EPR până în 2050, în timp ce România a semnat contracte pentru două noi unități la Cernavodă și planifică introducerea reactoarelor modulare mici (SMR), în colaborare cu parteneri americani.
Polonia, care până acum nu are vreo centrală nucleară operațională, a anunțat începutul lucrărilor la primul său reactor în 2026, cu sprijin tehnologic din SUA. Totodată, Varșovia vrea să lanseze planurile de construire a unei alte centrale, asta în contextul în care statele din Europa Centrală și de Est văd energia nucleară ca o alternativă viabilă la cărbune și un mijloc de a reduce dependența de gazul rusesc.
Diviziuni în interiorul UE
În ciuda sprijinului crescut din partea Comisiei Europene, care a inclus energia nucleară în politica sa energetică verde, nu toate statele membre sunt de acord cu această direcție. Germania, care a închis ultimele sale reactoare nucleare în 2023, rămâne fermă în opoziția față de energia atomică, invocând riscurile de securitate și lipsa sustenabilității în gestionarea deșeurilor radioactive.
Austria este un alt critic vocal, amenințând cu acțiuni în justiție împotriva sprijinului public pentru proiectele nucleare. Luxemburgul și Danemarca, de asemenea, susțin o tranziție energetică bazată exclusiv pe surse regenerabile.
La nivelul opiniei publice, atitudinea față de energia nucleară variază considerabil. În Franța, sondajele recente indică o creștere a sprijinului, pe fondul crizei energetice, dar în Germania și Austria, majoritatea cetățenilor rămân sceptici. Îngrijorările se concentrează asupra riscurilor de accidente, gestionării deșeurilor și costurilor ridicate de construcție și întreținere.
În plus, proiectele nucleare se confruntă frecvent cu întârzieri și depășiri de buget. Exemplul centralei Flamanville din Franța, aflată în construcție de peste un deceniu, este adesea invocat de critici drept dovadă a problemelor structurale ale industriei.
Perspective
Comisia Europeană continuă să susțină o abordare „tehnologic neutră”, în care statele membre își pot alege mixul energetic. În paralel, Bruxelles-ul elaborează norme comune pentru siguranța reactoarelor SMR, considerate viitorul energiei nucleare europene.
Energia nucleară rămâne o piesă importantă pe tabla de șah a politicii energetice europene, dar consensul este departe de a fi atins. Viitorul acesteia în Uniunea Europeană va depinde de capacitatea statelor membre de a echilibra nevoile de securitate energetică, obiectivele climatice și preocupările societății civile.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions.
